Zeci de persoane trecute de 60 de ani au fost intrebate care este cel mai mare regret al vietii lor: Trei raspunsuri s-au tot repetat
Categoria:
2
Zeci de persoane trecute de 60 de ani au fost intrebate care este cel mai mare regret al vietii lor: Trei raspunsuri s-au tot repetat
Patruzeci de oameni cu varste intre 60 si 75 de ani au vorbit deschis despre cele mai profunde regrete ale vietii lor. Ce au impartasit a fost sincer, emotionant si surprinzator de universal. Cu cateva luni in urma, am devenit obsedat de o intrebare simpla: ce regreta cel mai mult oamenii aflati in jurul varstei de 60 de ani? Nu dintr-o curiozitate morbida, ci pentru ca am crezut intotdeauna ca intelepciunea vine din privirea inapoi — iar regretul, desi dureros, este unul dintre cei mai clari profesori ai vietii, a marturisit Lachlan Brown, absolvent de psihologie, intr-un articol publicat de vegoutmag. com. Asa ca am inceput sa intreb. Prieteni ai prietenilor. Cititori care mi-au scris. Cativa straini intalniti in zborurile dintre Singapore si Saigon. In total, 40 de persoane cu varste intre 60 si 75 de ani au acceptat sa raspunda, cu conditia ca identitatea lor sa ramana anonima. Cand am citit raspunsurile, am observat ceva uimitor: majoritatea regretelor se incadrau in aceleasi trei categorii. Vieti diferite, povesti diferite — dar aceleasi teme emotionale, repetate la nesfarsit. 1. Am trait prea multi ani dupa asteptarile altoraBack to Love. Nu lasa iubirea sa ramana pe pauza dupa vacanta. Acest raspuns a aparut atat de des, incat parea un refren. M-am facut contabil pentru ca parintii mi-au spus ca e o meserie sigura. M-am casatorit cu persoana pe care familia o aproba. Am ramas intr-un job pe care il uram, doar pentru ca era bine platit. Oamenii mi-au spus iar si iar ca si-au construit viata in functie de cum ar parea bine din exterior, nu de cum simteau in interior. Un barbat din Melbourne a scris: Am fost atat de ocupat sa-mi fac parintii mandri, incat nu m-am intrebat niciodata ce m-ar face pe mine mandru. Realizarea a venit tarziu, la 59 de ani, dupa moartea tatalui sau. In psihologie, aceasta se numeste motivatie extrinseca — cand actiunile tale sunt conduse de recompensa, aprobare sau frica de respingere. Este opusul trairii din motivatie intrinseca: a face ceva pentru ca are sens pentru tine. In filosofia budista, aceasta este o forma de atasament: ne agatam de imaginea despre cine credem ca ar trebui sa fim si, astfel, pierdem contactul cu cine suntem cu adevarat. Cei care au trait sase decenii sau mai mult spun acelasi lucru: niciun succes exterior nu conteaza daca nu te-ai bucurat de drumul pana acolo. Cu cat imbatranesti, cu atat iti pasa mai putin de a parea de succes si mai mult de a te simti impacat. Dupa cum mi-a spus o femeie:Mi-as fi dorit sa invat mai devreme ca e in regula sa dezamagesti oamenii care au asteptari gresite de la tine. 2. Nu mi-am ingrijit sanatatea pana nu a fost prea tarziuAcest regret a fost aproape universal. Chiar si cei care au avut vieti pline au spus ca au subestimat cat de repede se schimba corpul dupa 50 de ani. Am crezut ca pot manca si bea ca in tinerete, a marturisit un barbat. Pana la 60 de ani, luam pastile pentru orice. O femeie de 67 de ani a spus: Eram mereu prea ocupata sa am grija de toti ceilalti — sot, copii, parinti. Nu m-am miscat, nu m-am odihnit. Acum incerc sa repar 30 de ani de neglijenta. E trist, pentru ca vitalitatea fizica nu se poate cumpara inapoi. Poti reface o cariera sau o relatie, dar corpul tine scorul. Multi nu vorbeau despre aspectul fizic, ci despre intretinerea de baza: somn, miscare, alimentatie, gestionarea stresului. Alegeri mici, zilnice, care par banale la 30 de ani, dar se cumuleaza enorm pana la 60, subliniaza psihologul. Un profesor pensionar a rezumat perfect:Cand esti tanar, iti vinzi sanatatea pentru bani. Cand esti batran, iti vinzi banii pentru sanatate. Mi-as fi dorit sa vad acest schimb mai devreme. Tatal meu, care are acum 77 de ani, e mai in forma decat multi de 40. Merge zilnic, ridica greutati usoare, face gradinarit. Intotdeauna spune:Sanatatea este independenta ta. Protejeaz-o ca si cum libertatea ta ar depinde de ea — pentru ca chiar depinde. Regretul legat de sanatate nu tine de varsta, ci de neglijenta. Iar antidotul nu e complicat: misca-ti corpul, odihneste-te, mananca sanatos si nu presupune ca ziua de maine va fi la fel de iertatoare ca cea de azi. 3. Am lasat frica sa ma opreasca din a face ce-mi doream cu adevaratDaca primele doua regrete tin de presiune si neglijenta, acesta tine de ezitare. Oamenii mi-au vorbit despre iubiri neimplinite, riscuri neasumate, cuvinte nerostite. Toti spuneau acelasi lucru: Mi-a fost frica. Nu m-am crezut suficient de bun. Am crezut ca am mai mult timp. Un inginer pensionar mi-a spus ca a visat mereu sa scrie un roman, dar a asteptat o viata momentul potrivit. Acum am 68 de ani si abia incep. Mi-as fi dorit sa nu astept o permisiune pe care nimeni nu mi-o va da. O alta femeie a spus ca si-a dorit sa calatoreasca singura in tinerete, dar frica si judecata altora au oprit-o. Acum realizez ca eram capabila — doar ca nu stiam. Exista o vorba celebra: Regreti mai mult lucrurile pe care nu le-ai facut decat pe cele pe care le-ai facut. Fiecare persoana cu care am vorbit a confirmat asta. Dar ce m-a impresionat a fost altceva: frica nu dispare odata cu varsta — doar isi schimba forma. Cand esti tanar, te temi de esec. Cand esti batran, te temi ca nu mai ai timp. Dupa cum a spus un barbat:Frica nu te paraseste. Doar inveti ca nu merita sa o asculti. Adevarata diferenta dintre cei impacati si cei plini de regrete nu e curajul, ci actiunea in ciuda fricii. Cei cu cele mai putine regrete nu au fost cei care nu au gresit niciodata — ci cei care au avut curajul sa incerce oricum. Ce m-a surprins cel mai multMa asteptam sa aud mai multe despre bani sau relatii. Dar acestea au aparut doar ca detalii secundare. Povestea principala era mereu despre aliniere — despre a trai in dezacord cu tine insuti. O femeie de 70 de ani mi-a spus: Mi-as fi dorit sa inteleg mai devreme ca viata nu inseamna sa te descoperi pe tine, ci sa te alegi pe tine in fiecare zi. Asta este, cred, linistita intelepciune a varstei: incetezi sa alergi dupa ce e impresionant si incepi sa pretuiesti ce e autentic. Poate ca regretul nu este o pedeapsa, ci o invitatie — o chemare de a te intoarce la tine. Trei lectii pe care le port cu mine1. Nu astepta permisiunea sa traiesti propria ta viataNimeni nu-ti va spune cand e momentul potrivit. Fie ca vrei o schimbare de cariera, un proiect creativ sau sa pui limite celor dragi — incepe acum. Fiecare persoana mi-a spus ca si-ar fi dorit sa aiba curaj mai devreme. 2. Protejeaza-ti energia ca pe ceva sacruPentru ca este. Sanatatea, atentia si echilibrul tau emotional sunt resurse limitate. Investeste-le in ce conteaza cu adevarat. Nu e egoism — e intelepciune. 3. Frica va fi mereu acolo. Actioneaza oricumDaca astepti pana te vei simti pregatit, vei astepta toata viata. Secretul nu e sa elimini frica, ci sa intelegi ca nu merita ultimul cuvant. Cum aplic asta acumDupa aceste conversatii, am facut cateva schimbari mici, dar importante. Am inceput sa alerg mai des — nu pentru performanta, ci pentru bucuria miscarii. Am incetat sa spun da la orice oportunitate de afaceri. Si am inceput sa scriu mai mult despre ce ma pasioneaza cu adevarat, nu despre ce cred ca va prinde online. Nu vreau sa ma trezesc la 70 de ani si sa-mi dau seama ca am construit o viata care arata de succes, dar nu se simtea implinita. Iar daca ar fi o singura lectie comuna tuturor celor 40 de oameni, ar fi aceasta:Timpul este generos — pana cand nu mai este. Reflectia finalaCand am intrebat o femeie daca ar face ceva diferit daca ar putea da timpul inapoi, a zambit si a spus: Desigur. Dar atunci nu as mai fi cine sunt acum. Cred ca acesta este cel mai sanatos mod de a privi regretul — nu ca pe o povara, ci ca pe un profesor. Regretul ne aminteste ca alegerile noastre conteaza. Ne cheama sa traim constient, nu automat. Asa ca, daca citesti aceste randuri si ai 30, 40 sau 50 de ani — asculta-i pe cei care au fost deja acolo. Nu pentru ca au intotdeauna dreptate, ci pentru ca au avut timp sa vada ce ramane cu adevarat important. Nu-ti mai trai viata ca pe un spectacol pentru altii. Incepe s-o traiesti pentru tine. Misca-ti corpul. Suna persoana pe care o iubesti. Scrie cartea, fa calatoria, iarta prietenul. Nu lasa frica sau asteptarile altora sa-ti dicteze povestea. Asa cum a scris una dintre persoanele intervievate la finalul e-mailului ei:Regretul este doar ecoul unei vieti traite pe jumatate. Nu-l lasa sa-ti fie coloana sonora, a scris acesta in vegoutmag. com.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Zeci de persoane trecute de 60 de ani au fost intrebate care este cel mai mare regret al vietii lor: Trei raspunsuri s-au tot repetat zeci persoane trecute
zeci # persoane # trecute