VIDEO Austeritatea nu a fost o alegere. E pura aritmetica, spune consilierul onorific al premierului. Ce crede Ionut Dumitru despre o eventuala noua crestere de TVA, piata imobiliara si cum sa te aperi de inflatie
Categoria:
actualitate
1
VIDEO Austeritatea nu a fost o alegere. E pura aritmetica, spune consilierul onorific al premierului. Ce crede Ionut Dumitru despre o eventuala noua crestere de TVA, piata imobiliara si cum sa te aperi de inflatie
Fostul presedinte al Consiliului Fiscal, in prezent economist-sef al Raiffeisen Bank si consilier onorific al premierului, Ionut Dumitru, avertizeaza ca Romania se afla intr-o zona fiscala periculoasa, cu deficite cronice si reforme amanate de prea mult timp. Intr-o discutie cu HotNews. ro, el explica de ce austeritatea nu este o optiune, ci o consecinta inevitabila a dezechilibrelor acumulate. De asemenea, am discutat cu Dumitru despre piata imobiliara, cum sa ne aparam de inflatie si alte teme la zi.
Pe scurt:
Deficitul bugetar – o bomba cu ceas
Romania se confrunta cu al doilea cel mai mare deficit post-decembrist, de 9,3 din PIB, rezultat al relaxarilor fiscale din 2015–2019 si al cheltuielilor necontrolate.
Problema nu e din pandemie, ci din toate deciziile proaste de dinainte.
Datoria publica a urcat de la 12 din PIB in 2008 la aproape 60 astazi, iar fara masuri ferme ar fi explodat.
Nu exista varianta la ajustare. A nu face nimic inseamna a lasa pietele financiare sa faca corectia in locul tau.
Austeritatea nu e o alegere ideologica. E aritmetica.
In lipsa corectiei, Romania risca pierderea fondurilor europene si retrogradarea ratingului de tara.
Tinta de deficit si masurile guvernului
Tinta de 7 din PIB asumata anterior era nerealista si construita pe ipoteze false.
Cu cele doua pachete de masuri fiscale (TVA, accize, inghetarea salariilor si pensiilor), deficitul ar putea scadea la 8,4 in 2025 si 6,6 in 2026.
Va fi nevoie de o noua runda de crestere a TVA?
Nu e nevoie acum de noi cresteri de taxe, ci de eficientizarea colectarii si a cheltuielilor.
Colectarea si ANAF – veriga slaba
Romania colecteaza doar 28 din PIB din taxe, fata de 35 in Polonia si 30 in Bulgaria.
ANAF are aproape toate facturile din economie, dar nu le coreleaza.
Solutia: digitalizare accelerata, analiza de date si controale tintite.
Nu are rost sa deranjezi contribuabilii corecti. Du-te la marea evaziune.
Prea putini contribuabili, prea multi beneficiari
Doar 48 din populatia activa plateste taxe, cel mai mic procent din UE.
Media europeana este 70. Romania are 6 milioane de contribuabili la 19 milioane de locuitori.
E imposibil sa ai servicii publice pentru toti, platite de jumatate din forta de munca.
Administratie publica supradimensionata
Romania are peste 3. 000 de autoritati locale, fata de 2. 400 in Polonia – desi are jumatate din populatie.
Solutia: comasarea localitatilor, reducerea aparatului bugetar si redistribuirea personalului.
Platim peste media UE la salarii publice, dar primim servicii de calitate slaba.
Demografie si pensii – presiune uriasa in anii urmatori
Din 2028–2029, vor iesi la pensie decreteii – generatia numeroasa nascuta dupa 1967.
Vom pierde sute de mii de oameni din piata muncii, iar generatiile tinere nu pot compensa.
Romania are multi pensionari anticipat, inclusiv la 40–50 de ani, o anomalia care sufoca bugetul.
Investitii si mediul de afaceri
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) si taxa pe stalp descurajeaza investitiile.
Nu am intalnit un singur antreprenor care sa spuna ceva bun despre IMCA.
Multe companii mari ajung datorita IMCA la 30–40, chiar 90 din profit, in timp ce altele ocolesc fiscalitatea.
Inflatia – prietenul cinic al bugetului
Inflatia ajuta bugetul, dar loveste in cetateni.
Cresterea taxelor si a preturilor la energie a mentinut inflatia aproape de 10.
Politica monetara este blocata intre inflatie si deficitul fiscal — un caz clasic de dominanta fiscala
Piata imobiliara: nu e o bula, doar o perceptie
Estimarile BCE arata ca piata imobiliara din Romania este subevaluata, nu supraevaluata.
Preturile raportate la venituri sunt mai accesibile decat in Varsovia sau Praga. Doar 20 din tranzactii se fac prin credit.
Rep: Cum de ati ajuns consilier onorific al premierului?
Ionut Dumitru: Ne-am intersectat de cateva ori inainte, pe la cateva evenimente, la conferinte. M-a sunat pur si simplu si m-a intrebat daca m-ar interesa sa-l consiliez. M-am gandit o scurta vreme si i-am spus ca, da, accept sa-l ajut, dar ca pot sa o fac doar din postura de consilier onorific.
Si cum functioneaza consilierea? Care e mecanismul?
Ionut Dumitru: Cand are dansul ceva sa ma intrebe ceva sau doreste sa se consulte cu mine, ma suna. Cand am ceva sa-i spun, il contactez si ii transmit. Dar sa nu va inchipuiti ca e ceva ca un job full-time.
E, pur si simplu, in functie de necesitati.
V-am auzit zilele trecute vorbind despre unul din miturile care circula in spatiu public si anume ca austeritatea ar fi putut fi evitata.
Ionut Dumitru: De fapt, circula acest mit de ceva timp, alimentat de diversi comentatori. Romania are o situatie bugetara foarte complicata si care s-a acumulat in timp. Adica noi discutam de deficite foarte mari deja din 2019 incoace.
Problemele noastre bugetare sau samanta care a dus la aparitia lor s-a pus a inceput sa se puna incepand cu 2015, cand au inceput masurile de relaxare fiscala urmate de cresterile de cheltuieli.
A fost si pandemia, intr-adevar. Toate tarile europene au avut un varf in pandemie cu deficitele bugetare, dar ulterior ele au dus in jos deficitele, in timp ce la noi deficitele au ramas sus. Ceea ce inseamna ca, de fapt, problema deficitului la noi e mai degraba structurala, nu au avut prea mult de a face cu pandemia, ci mai degraba cu masurile pe care le-am avut si inainte si ulterior pandemia. Toate au dus la un deficit urias anul trecut, de 9,3 din PIB, al doilea cel mai mare din istoria post-decembrista.
Cand ai un asemenea deficit, cred ca nu mai incape indoiala ca trebuie sa faci ceva. Adica nu poti sa perpetuezi situatia, pentru ca datoria publica explodeaza. Nu uitati ca noi venim de la o datorie publica de sub 12 din PIB in 2007-2008, suntem astazi la 57 si, cu toate masurile de austeritate, ea va continua sa creasca o perioada.
In scenariul in care n-am fi facut nimic, datoria publica pur si simplu exploda. Si atunci, pietele financiare pe bune dreptate ne-ar fi penalizat.
Ionut Dumitru: Daca te uiti la structura bugetului, realizezi ca problema e foarte serioasa pentru ca un deficit bugetar atat de mare nu e doar mare in sine ca valoare, ci si raportat la resursele pe care le ai. Si anume, noi cand incasam venituri din taxe si impozite de doar 28 din PIB si cheltuim peste asta inca 9 din PIB bani imprumutati…. .
E ca si cum o familie, si am vazut si ca si domnului premier ii place aceasta comparatie , deci e ca si cum o familie castiga 100 de lei pe luna, dar cheltuieste 130 de lei, cei 30 de lei fiind imprumutati. Pe termen lung nu ai cum sustine asa ceva.
Austeritatea asta venea oricum. Ori o faceam noi de bunavoie, cu decizii bine cantarite si cumpatate, ori o faceau pietele financiare, dar mult mai brutal.
Ca sa nu mai zicem ca erau si celelalte pericole: reducea ratingului de tara, care era iminenta, blocarea fondurilor europene, care, apropo, era o procedura care fusese deja inceputa, lucru care ar fi avut efecte negative foarte puternice. Tinta asumata de 8. 4 deficit vi se pare plauzibila?
Ionut Dumitru: Da, pare realizabila. Trebuie spus ca vechea tinta, de 7 pe care s-a construit bugetul era nerealista.
Inclusiv Consiliul Fiscal a spus la momentul constructiei bugetare ca ipotezele pe care s-a construit bugetul sunt nerealiste. In primul rand pe partea de cheltuieli s-au sub-bugetat masiv inclusiv cheltuielile cu dobanzile, ceea ce e cumva nenatural. Adica la dobanzi ai o predictibilitate destul de buna, pentru ca stii ce cupoane iti ajung la maturitate.
Iar pe partea de venituri au fost puse pur si simplu din imbunatatirea colectarii aproape 10 miliarde de lei, ceea ce era un fel de a vinde pielea ursului din padure.
Deci in situatia in care Romania n-ar fi luat nicio decizie anul acesta, ne duceam bine peste 10 cu deficitul bugetar
Credeti ca cele doua pachete de masuri de ajustare fiscala sunt suficiente? Exista voci importante din economie care vorbesc de o posibila noua crestere, fie a cotei standard de TVA de la anul, fie a cotelor reduse care sa ajunga la cota standard.
Ionut Dumitru: In momentul de fata avem doua pachete aprobate, pachetul 1 si pachetul 2, cresteri de taxe, in special TVA si accize, dar avem si ceva ajustari pe partea de cheltuiel. Daca ne uitam pe o evaluare acestor masuri in termen de impact estimat, discutam de circa 3,6 din PIB, efect cumulat al celor doua pachete deja adoptate, pe un an intreg, din care cea mai mare parte sunt pe venituri, 2,2 din PIB si diferenta pana la 3,6 o avem pe partea de cheltuiel.
Deci daca lucrurile merg conform a asteptarilor, anul viitor ar trebui sa ne ducem catre un deficit bugetar de 6,6 din PIB, ceea ce probabil ca se incadreaza in traiectoria pe care ne-am asumat-o fata de Comisia Europeana. Deci as spune ca in momentul de fata nu e nevoie de masuri suplimentare, trebuie sa lasi sa se produca efectele, adica masurile care s-au implementat sa isi produca efectele, insa trebuie privit si in perspectiva anilor de dupa 2026. Adica incepand cu 2027, efortul de consolidare trebuie continuat.
De ce? Pentru ca te duci la un 6,6 sa zicem anul viitor, deficit bugetar ca procent din PIB, dar trebuie sa mergem spre 3 din PIB in anul urmator si intrebarea este ce facem mai departe? Si ca sa raspundem la aceasta intrebare, trebuie sa ne gandim ce solutii avem pentru a merge mai departe cu consolidarea fiscala. Si in contextul asta probabil ca au aparut aceste speculatii ca ar putea sa creasca in continuare TVA.
Dupa mine, nu e de dorit si nu trebuie facut lucrul acesta, adica nu trebuie sa mai crestem TVA-ul.
E suficient ce am facut pana acum pe partea de venituri.
Pe partea de venituri mai sunt doua lucruri importante de facut si anume avem de lucrat enorm la imbunatatirea colectarii, unde ceva major trebuie sa se intample! ANAF trebuie sa schimbe ceva semnificativ pentru a putea imbunatati colectarea.
Romania cheltuie relativ putin, cantitativ vorbind, pentru domeniile principale, educatie, sanatate si altele. In plus, mai ai nevoie de cresterea unor cheltuieli care sunt obligatorii cumva, Apararea care trebuie sa duca spre 5 din PIB. In al doilea rand cheltuielile cu dobanzile care iti ingusteaza de asemenea din spatiu bugetar, ele se duc anul asta spre 3 din PIB si atunci trebuie sa ai o consolidare suplimentara care sa acomodeze si aceasta crestere a cheltuielor cu dobanzile.
Deci, in anii urmatori, ca sa putem continua procesul de consolidare fiscala si sa reducem deficitul bugetar de la 6. 6 spre un 3, intr-un orizont de timp mediu, va trebui sa apasam pe cele doua pedale, care inseamna imbunatatirea colectarii, adica sa colectam mai mult la buget si imbunatatirea eficientei cheltuierii banilor publice. Ele trebuie privite impreuna pentru ca nu poti cere contribuabilor sa plateasca corect taxele daca nu facem ceva major si cu partea de cheltuieli. Iar pe partea de cheltuiel avem probleme de eficienta foarte mari.
La colectare ne uitam pe diverse statistici, vedem ca Romania colecteaza doar 28 din PIB din taxe si impozite, tarile din jurul nostru, Polonia, Ungaria, cu care ar trebui sa ne comparam, colecteaza in jur de 35, Cehia chiar mai mult, Bulgaria colecteaza peste 30 din PIB, chiar la un nivel de taxare mai mic decat al nostru si evident ca toata lumea se duce cu gandul domnule, avem posibilitate sau aveam posibilitate sa colectam mai mult la nivelul de taxe de astazi, dar avem o problema majora de colectare si sunt si acele estimari ale Comisiei Europeane legate de GEP-ul de TVA, diferenta intre ce colectam si ce ar trebui sa colectam si aratam destul de foarte prost chiar acolo.
Ati avut discutii cu domnul premier pe tema asta?
Ionut Dumitru: Am discutat cu diverse ocazii de subiectul acesta al colectarii si tocmai de aceea a fost si o schimbare de management la ANAF si pare ca mergem in directia buna in sensul in care vedem aproape zilnic cazuri de evaziune fiscala, cazuri de coruptie care sunt adresate cumva in sistemul de colectare si cred ca demersul pe care trebuie sa-l facem in directia colectarii ar trebui sa fie in primul rand continuarea acestui proces de digitalizare cu pasi mai repezi pentru ca asta este instrumentul corect pentru a imbunatatii colectarea. In momentul de fata ANAF sta pe o munte de informatii, are aproape toate facturile din economie. Dar trebuie sa fii in stare sa o procesezi.
Ce trebuie facut mai departe este sa folosesti instrumentele tehnologiei si aici inteligenta artificiala ne poate fi de ajutor sa poti procesa aceasta volum foarte mare de informatii.
ANAF trebuie sa mearga catre zonele unde exista riscul de evaziune cel mai mare. Adica trebuie sa te duci tintit acolo, nu are rost sa deranjezi un contribuabil care isi face treaba in mod onest si isi plateste taxele si impozitele si nu are risc de evaziune. Trebuie sa te duci la marea evaziune.
Toti avem perceptia ca statul ne taxeaza mult, nu neaparat in termeni absoluti, ca daca ne uitam pe statistici romanii nu platesc mult ca taxe si impozite in comparatie cu standardele europene pe orice te-ai uita.
Mai degraba percepem acest mult din perspectiva putinului pe care il primim pe partea de servicii publice. Adica noi avem o perceptie ca platim prea mult fata de ce primim. Si vedem o calitate foarte proasta a servicilor publice si desi an de an, spre exemplu, ca de asta vorbeam de ca ele trebuie privite impreuna, bugetele la sanatate, spre exemplu, au crescut destul de mult, pare ca serviciile publice de sanatate nu s-au imbunatatit semnificativ, chiar daca au crescut si salariile foarte mult acum cativa ani de zile.
Dar avem in continuare o problema de calitate a servicilor publice si nu e numai in sanatate, e peste tot. Ca sa poti convinge cetateanul sa plateasca mai mult taxe si impozite si sa plateasca corect, va trebui ca partea de cheltuieli sa fie adresata si sa avem o imbunatatire a lor. Acum nu ne facem iluzii ca intr-un an, doi, trei, se poate schimba ceva major, dar macar sa vedem o schimbare de atitudine, o schimbare de directie.
Cum vedeti, sau care sunt cele mai eficiente cai prin care putem reduce evaziunea si sa largim putin baza de impozitare?
Ionut Dumitru: Pe partea de colectare avem mai multe lucruri de facut.
In primul rand, trebuie largita baza de impozitare, adica toti contribuabili sa plateasca, pentru ca, de fapt, noi avem astazi o situatie paradoxala, cumva, daca ne uitam la situatia europeana in general, adica situatia celorlalte state europene. Noi, din contributii de la putin, incercam sa avem servicii publice pentru toti. Va dau un exemplu.
Spre exemplu, numarul de contribuabili la bugetul de pensii, in pilonul 1, la pensiile de stat, este de aproape de 6 milioane de contribuabili, iar noi oferim servicii publice pentru 19 milioane. Mai mult decat atat, trebuie sa comparam aceste 6 milioane cu bazinul de forta de munca.
Si daca ne uitam la bazinul de forta de munca, adica populatia 15-64 de ani, unde avem circa 12 milioane si ceva de oameni, din care doar mai putin de jumatate platesc taxe si impozite. Iar acest procent este cel mai mic din Europa.
Ce ar putea include pachetele viitoare de consolidare fiscala
Sigur ca da, sunt multe explicatii pentru acest decalaj intre cei care platesc taxe si impozite si cei care beneficiaza de servicii publice in general. Avem o participare foarte mica a fortei de munca la activitatea economica…. Avem o problema pe zona tinerilor, tineri care nu sunt nici in educatie, nici in piata muncii si nici nu fac vreo forma de training.
Mai avem o problema majora pe zona de participare a fortei de munca la activitatea economica in zona de sus, adica in populatia 55-64 de ani, unde mai putin de unul din doi oameni muncesc, sunt in campul muncii.
Iar acolo avem o problema legata de pensiile speciale, pensionarii speciali, care sunt din ce in ce mai multi, ca numar. Adica noi ne uitam la numarul de pensionari, dar multi dintre ei nu ies la varsta standard de 65 de ani, ci mult mai repede. Adica avem pensionari si la 40 si ceva de ani.
Si media e oricum sub 60 de ani. Dar faptul ca permiti iesirea din piata muncii a unor oameni care sunt in varful carierei profesionale nu e ok.
De aceea aceste statistici arata ca avem o problema majora in piata muncii, ca nu reusim sa aducem in piata muncii sau sa-i mentinem in piata muncii pe toti pe care am putea sa-i mentinem.
Vorbeati de pachetele viitoare de consolidare fiscala. Cam ce ar putea include ele?
Ionut Dumitru: E nevoie de reforme in administratie. Asta inseamna in primul rand o regandire a resurselor pe care le folosim acolo si sa corelam asta si cu rezultatele pe care le obtinem. In administratia publica locala, spre exemplu, trebuie sa ajungem la discutia legata de numarul de autoritati locale.
Adica noi avem astazi, Romania are 3200-3300 de autoritati locale la o populatie de 19 milioane. Polonia are 2400 la o populatie aproape dubla. Si discutia trebuie sa mearga pana la regandirea organizarii administrativ-teritoriale, adica intrebarea cheie pe care trebuie sa o rezolvam este: Avem nevoie de primarii in localitati care au un numar foarte mic de populatie?
Pai si credeti ca exista vointa politica pentru asta? Adica primariile alea sau consiliile de acolo nu sunt formate din membri ai unor partide politice?
Ionut Dumitru: Sigur ca sunt implicatii foarte mari la nivel politic, la nivel social.
Va fi greu de acceptat si de catre societate lucrul asta ca nu mai ai scoala in localitatea ta, ca nu mai ai primarie, dar cred ca trebuie sa realizam ca nu exista alta varianta. Adica poti sa irosesti resursele in continuare, sa, nu stiu, sa renovezi scolile de doua, trei ori in cativa ani de zile si sa nu mai ai elevi pentru ele. Nu ar fi totusi mai rational si mai eficient pentru societate sa comasezi doua, trei scoli relativ apropiate ca distanta.
Sa ai microbuze scolare care iti deplaseaza elevii 10, 15, 20 de minute si sa ai o scoala care e bine dotata cu profesori bine platiti si bine motivati si rezultatele, procesul educational sa fie mai bune decat ce avem astazi.
Nu pare ca suntem deloc pregatiti si socul demografic. .
Asta oricum cred ca o sa vina pe cale naturala, ca declinul demografic isi spune cuvantul. Si apropo de asta, credeti ca suntem pregatiti pentru efectele imbatranii populatiei din punct de vedere al sistemului de pensie, al educatiei, al sanatatii, al…?
Ionut Dumitru: Nu pare ca suntem deloc pregatiti si socul demografic… Adica avem atat de multe de facut in atat de multe directii ca rau. Deci noi avem si astazi o problema de participare a fortei de munca la activitatea economica si raportul acesta intre numarul de platitori de taxe si impozite si numarul de beneficiari. Problema se va accentua pe cale naturala cumva in anii urmator.
Demografia de ani de zile e nefavorabila. Incepand cu 1992, Romania are un spor natural negativ, adica populatia scade. Mai ai si procesul de migratie care a accentuat aceasta tendinta.
Si anii viitori o sa ne aduca un soc suplimentar legat de iesirea la pensia decreteilor. Deja incepand cu 2028-2029 vom simti socul acesta foarte profund. Cohorte mari de oameni vor iesi la pensie si din pacate din spate vin generatii mult mai mici ca marime, ca numar, care sa inlocuiasca in piata muncii acele cohorte care ies la pensie.
Si atunci socul va fi foarte mare. Dispar pur si simplu din piata muncii multi oameni si ei nu pot fi inlocuiti cu generatiile care vin din spate. Si asta va pune o presiune uriasa si pe mediul de business, pentru ca vor simti si mai acut un deficit major de forta de munca calificata.
Si pe sistemele de asigurari sociale va fi o presiune uriasa.
Ca sa ne pregatim pentru asta, va trebui sa facem ceva major in anii urmatori in termen de reforme care sa duca la cresterea numarului de persoane din piata muncii, sa creasca numarul de contribuabili la buget.
Nu mi-ati raspuns la pachetele urmatoare. Ce-ar mai putea contine?
Ionut Dumitru: In primul rand, partea asta de administratie trebuie adresata.
Administratie locala, administratie centrala, cum se regandesc chemele de personal si institutiile in general, pentru ca avem, vedem in momentul de fata, foarte multe institutii care sunt duplicate in toate judetele. Chiar ai nevoie in fiecare judet de toate acele institutii, din care unele poate ca nu se justifica?
Vedem ca s-au impotmolit lucrurile un pic la discutiile legate de ajustarile din administratia locala. Speram sa se deblocheze, iar administratia centrala probabil ar trebui cuplata cu administratia locala. Si in final trebuie sa ai o reducere a facturii pe care o platim astazi.
Spre exemplu, noi platim la salariile din sectorul public mai mult decat media europeana, ca procent din PIB. Adica e clar ca avem o problema acolo, dar e una de distributie a angajatilor in sectorul public. Adica sunt zone suprapopulate si zone in care ai un deficit major de personal.
Spre exemplu, avem un deficit major de personal in spitale. Adica avem o infrastructura mare si un numar mic de personal raportat la populatie sau la numar de paturi in spitale sau la orice alte statistici.
Premierul tine cont de sfaturile pe care le dati?
Ionut Dumitru: Eu intotdeauna am spus lucrurile pe care le spuneam si acum 10 ani si acum 5 ani, le spun si astazi, adica eu am fost de lungul timpului foarte consecvent in ceea ce am spus si am gandit si cred ca Premierul aprecieaza faptul ca ii spun ceea ce cred fara o colisie si sau intervine factorul politic, adica se ajunge discutii politice, coalitie.
Am vazut ca a tinut cont de ceea ce i-am spus si apreciez lucrul acesta. Ce apreciez este ca vrea argumente si cantareste lucrurile din punct de vedere rational, adica cu cifre, cu rationamente logice.
Asta cred ca e foarte important.
Avem o inflatie de aproape 10. Iubeste guvernul o inflatie de-asta ridicata? Il ajuta pe partea de plata datoriilor?
Ionut Dumitru: Da. Din pacate, mod cinic, desi suna cinic, inflatia ajuta bugetul.
Faptul ca au crescut taxele, TVA, arcize, a dus la inflatia aceasta mare, de aproape 10, am mai avut, suprapus cu acest impact al taxelor crescute si cresterea preturilor la energie electrica, incepand din iulie- de circa 62.
Intr-un astfel de context, practic, politica monetara e constransa foarte tare, adica nu poti sa actionezi. Avem un caz clasic de manual al dominantei fiscale! Bugetul este supra-impavarat, la care adaugam o situatie bugetara foarte complicata,acestea limitand extrem de mult spatiul de manevra al politicii monetare.
Este supra-evaluata piata imobiliara de la noi? Credeti ca o sa vedem o corectie pe zona de imobiliare? Sa cumpar sau sa ma astept?
Stiti ca in Romania, la fotbal si la imobiliare se pricepe toata lumea. Toti au cate o parere. Am vazut si pareri exaltate ale unor analistii care spun ca piata imobiliara este supra-evaluata cu 40.
Singurele estimari obiective pe care le-am vazut, care au si un suport academic in spate, sunt cele ale Bancii Centrale Europene, care sunt citate si de catre rapoartele BNR de stabilitate financiara, care arata ca de fapt, uitandu-te la fundamente, ca piata imobiliara din Romania nu e supra-evaluata, ci din potriva, e sub-evaluata.
Cum ma pot apara de inflatie?
Adica, piata din Bucuresti, spre exemplu, imobiliara din Bucuresti, pare mai ieftina – in termen de raport fata de venituri- fata de Polonia, fata de Varsovia, fata de Praga sau fata de Budapesta. Nu ai motive sa spui ca ai o supraevaluare a preturilor si eu sunt de parere ca atunci cand se intalneste cererea cu oferta, acela este pretul corect si atat timp cat exista cerere, preturile respective sunt preturi de piata.
Ar mai trebui spus ceva legat de preturile la imobiliare, ca multi spun, domnule, daca ai dobanzi ridicate, ele ar putea afecta cererea.
Sa nu uitam totusi ca doar putin peste peste 20 din tranzactiile de pe piata imobiliara din Romania se fac cu credit bancar. Restul sunt cu resurse proprii neimprumutate. Si atunci, faptul ca ai un cost al imprumutului mai inalt pentru ca ai inflatie ridicata si ai o problema bugetara care tine dobanzile foarte sus, nu-ti afecteaza foarte mult cererea de credit, pentru ca multe tranzactii se fac cu resurse proprii
Tot ca economist va intreb, cum ma pot apara de inflatie?
Ionut Dumitru: Cum ne aparam de inflatie? Sunt putine instrumente pe care le avem la dispozitie, sa nu uitam ca noi astazi discutam de dobanzi real negative, adica avem inflatie de 10, dar dobanda de politica monetar e 6,50.
Deci raspunsul la intrebarea dumneavoastra cu privire la cum ne protejam de inflatie: nu prea avem instrumente in momentul de fata.
Acum e o noua mantra, sa cumpere aur.
Ionut Dumitru: Sigur ca cumparatul de aur nu e o investitie la indemana a oricui. Cum nici investitiile in actiuni nu sunt la indemana a oricui. Sunt o clasa de active, in general, cu un risc mai ridicat.
De ce in Ungaria- baiatul rau al Europei vin investitori straini iar la noi nu se inghesuie
Sau cripto. Sigur ca poti sa dublezi banii din cripto la fel de bine cum poti pierde jumatate din ei. Adica volatilitatea preturilor la aceste active e una foarte ridicata si nu e o investitie care s-o faca oricine si oricum.
Mai degraba te lasi pe mana celor care stiu sa faca astfel de investitii. Sunt nenumarate fonduri de investitii in Romania conduse de oameni care se pricep la investitii si cred ca cea mai buna solutie e sa te lasi pe mana lor daca ai ca obiectiv sa iti protejezi puterea de cumparare.
Altfel pur si simplu faci un depozit bancar care astazi, din pacate, e cu o dobanda sub inflatie
Cum va explicati ca in Ungaria care e baiatul rau al Europei vin investitori straini isi fac fabrici iar la noi nu se inghesuie?
Ionut Dumitru: Cred ca am facut niste greseli destul de mari in termen de politici fiscale in anii anteriori. In primul rand nu am gasit un client, unul singur din miile de clienti pe care i-am vazut in ultimul an, spre exemplu care sa spuna ceva bun despre impozitul minim pe cifra de afaceri, acel faimos IMCA. Acest IMCA este un impozit pe care il platesti 1 din cifra de afaceri ca faci profit sau nu.
Si te poti intreba daca e normal ca un business care incepe activitatea si nu are profit in primii ani, sa plateasca totusi acel impozit. E cumva contra naturii, contra capitalismului sa gandesti lucrul acesta. Cea mai corecta abordare este sa taxezi profitul si daca exista dubii ca anumite companii isi declara incorect profitul, ANAF trebuie sa isi faca treaba.
Dupa acest IMCA sunt foarte multe companii, spre exemplu, aproape toate companiile mari din industria auto, dar sunt mari producatori de autoturisme plus componente auto, toti au o rata de impozitare in momentul de fata care depaseste 30. Adica, cand spui ca ai un impozit oficial de 16 si ca este printre cele mai mici din Europa, spui o minciuna. Pentru ca, de fapt, in mod efectiv, ei platesc mai mult decat dublu, probabil, iar 30 si ceva la suta rata de impozitare efectiva a profitului- cea mai mare din Europa.
Taguri & Cuvinte Cheie:
VIDEO Austeritatea nu a fost o alegere. E pura aritmetica, spune consilierul onorific al premierului. Ce crede Ionut Dumitru despre o eventuala noua crestere de TVA, piata imobiliara si cum sa te aperi de inflatie video austeritatea fost
video austeritatea nu a fost o alegere # e pura aritmetica # spune consilierul onorific al premierului