Un colt de paradis distrus de vapoare, plastic si drone. Cum a ajuns Delta Dunarii o victima colaterala a razboiului
Categoria:
1
Un colt de paradis distrus de vapoare, plastic si drone. Cum a ajuns Delta Dunarii o victima colaterala a razboiului
In Delta Dunarii, razboiul din Ucraina fragilizeaza ecosistemele deja amenintate. Biologii si localnicii observa efectele directe si indirecte ale razboiului asupra faunei si florei din rezervatia naturala, scrie publicatia franceza Le Monde intr-un reportaj de la fata locului. br
Pentru a ajunge la Chilia Veche, un sat romanesc cu 1. 700 de locuitori din Delta Dunarii, trebuie sa luati o barca din Tulcea si sa navigati mai mult de trei ore pe un brat al marelui fluviu european. Micul port de pescuit, format din casute vechi si cateva cladiri din perioada comunista, se afla in centrul acestei regiuni de la marginea Europei, unde rauri si canale curg intre lacuri, paduri, insulite si intinderi de stuf, inainte de a se varsa in Marea Neagra. br
Delta, una dintre cele mai bine conservate din lume, a fost inscrisa in Patrimoniul Mondial UNESCO in 1991, apoi ridicata la rangul de rezervatie naturala transfrontaliera a biosferei pe o suprafata de 5. 200 de kilometri patrati. S-au format mai multe ecosisteme fragile, refugii pentru aproape 3. 000 de varietati de plante si 4. 300 de specii animale, dintre care peste 300 de pasari. br
In acest mic colt de paradis traieste de mult timp Mircea Ghiban, in varsta de 50 de ani, presedintele asociatiei pescarilor din comuna si mandru descendent al unei minoritati de ucraineni stabilite de cateva secole pe acest teritoriu. Dar, din februarie 2022, paradisul este tulburat de razboiul din Ucraina, foarte aproape. Kilia, o comuna ucraineana cu aproximativ 20. 000 de locuitori, este vizibila pe malul opus, la aproximativ 200 de metri in linie dreapta. br
Porturile ucrainene de pe Dunare, care inlocuiesc portul Odesa pentru exportul de cereale si marfuri, sunt atacate in mod regulat de drone si rachete rusesti, ale caror explozii asurzitoare rasuna si pe partea romaneasca. Cu toate acestea, bratul Chilia a devenit una dintre intrarile pentru cargourile de marfuri care circula pe Dunare, traficul maritim aproape triplandu-se din vara anului 2022. br
Navele distrug plasele de pescuit instalate pe traseul lor, iar pentru unii pescari a devenit aproape imposibil sa-si continue activitatea. Mircea Ghiban inregistreaza astfel o pierdere de aproape 20 pana la 30 din cantitatea de peste pe care obisnuia sa prinda inainte de razboi. br
Deja amenintata de schimbarile climatice si de activitatile umane care au provocat, in special, secarea lacurilor in timpul verii, biodiversitatea deltei sufera si de efectele indirecte ale razboiului. Ghiban constata astfel raritatea sturionilor, o specie protejata, in apele bratului Chilia. br
Inainte, prindeam intotdeauna unul din greseala in plasele mele, pe care apoi il eliberam. Acum, aproape ca nu mai exista, marturiseste el. br
O observatie facuta si de Iulian Nichersu, director stiintific al Institutului National de Cercetare a Deltei Dunarii (INCDD) din Tulcea, pentru care razboiul actioneaza ca un soc sistemic care risca, pe termen lung, sa agraveze amenintarile deja existente. In cazul sturionilor, acestia sunt in primul rand victime ale incalzirii globale din cauza pierderii conectivitatii intre lacuri si a salinizarii zonelor in care se reproduc, explica biologul. Dar este adevarat ca traficul maritim si exploziile, in special zgomotul, ii pot afecta, si nu numai aceasta specie. br
O alta consecinta a traficului maritim intensificat este cresterea cantitatii de deseuri pe coasta si in canalele pe care circula navele de marfa. Pe plaja din Sfantu Gheorghe, ultimul sat de pescari de la capatul unui alt brat al deltei, zeci de nave sunt vizibile la orizont. Uneori asteapta doua-trei saptamani pentru a intra in canalul navigabil Sulina, pentru a ajunge la porturile danubiene. Acolo, localnicii si biologii au observat din ce in ce mai multe deseuri plastice si saci de gunoi in apa, incepand din vara anului 2022, aruncate, potrivit lor, direct de pe nave. br
Nicolae Uncu, in varsta de 61 de ani, aduna deseurile de fiecare data cand pleaca la pescuit in mare. El a observat aceasta proliferare, cu un varf dupa distrugerea barajului ucrainean de la Kahovka, pe Dniepr, in iunie 2023, asa cum atesta un videoclip de pe telefonul sau. Tone de deseuri s-au revarsat atunci in Marea Neagra si, curentul circuland de la est la vest, multe deseuri au plutit pana pe plajele salbatice ale deltei. Mine marine si resturi de drone s-au raspandit, de asemenea, pe tarm. br
Pe langa aceste deseuri, mai multi pescari au declarat ca au vazut pete de ulei de motor probabil varsat de cargouri, pe apele bratului Chilia, dar si in mare. In ciuda sesizarilor adresate autoritatilor, nu s-a facut nimic, afirma acestia. Cu toate acestea, este dificil sa se dovedeasca si sa se ateste provenienta acestor deseuri si poluari, chiar daca surse din cadrul autoritatilor rezervatiei confirma ca sunt constiente de problema. br
Nichersu deplange lipsa mijloacelor si a autorizatiilor necesare pentru a putea realiza studii si a masura impactul razboiului asa cum ar trebui. Potrivit directorului INCDD, determinarea poluarii cauzate de bombardamente sau de traficul maritim a devenit o sarcina complicata: cercetatorii au acces limitat la bratul Chilia si nu mai pot utiliza drone de observare pe intreg teritoriul deltei. br
Pe partea ucraineana, responsabilii rezervatiei explica ca accesul in anumite zone ale deltei le este strict interzis de la inceputul razboiului. Prin urmare, ei nu pot constata daunele provocate de bombardamente asupra faunei si florei, dar observa totusi mult mai putini pelicani, care s-ar fi refugiat pe partea romana. br
ONG-urile de protectie a mediului incearca sa isi duca la bun sfarsit proiectele in masura posibilului. Este cazul Rewilding Ukraine, care implementeaza programe de reinsalbaticire si reconstructie ecologica. In delta Dunarii, ONG-ul a introdus bivoli de apa, care se simt bine, potrivit sefului echipei, Mikhailo Nesterenko. br
ONG-ul aproape a finalizat un proiect de reconectare a lacurilor din delta, care fusesera astupate in perioada sovietica. Un proces intarziat, deoarece a fost dificil sa se gaseasca utilaje speciale, dar si oameni care sa sape canalele, deoarece multi au plecat sau au fost inrolati, adauga Nesterenko. Proiecte importante pentru comunitatile locale, insista el, care solicita proiecte de restaurare si conservare a naturii, in opozitie cu distrugerile. br
br
Taguri & Cuvinte Cheie:
Un colt de paradis distrus de vapoare, plastic si drone. Cum a ajuns Delta Dunarii o victima colaterala a razboiului colt paradis distrus
un colt de paradis distrus de vapoare # plastic si drone # cum a ajuns delta dunarii o victima colaterala a razboiului