Supra-calificarea la job. Sau cand un inginer, un sociolog si un profesor se intalnesc intr-un supermarket. Ca vanzatori
Categoria:
actualitate
1
Supra-calificarea la job. Sau cand un inginer, un sociolog si un profesor se intalnesc intr-un supermarket. Ca vanzatori
Adrian Dobrescu este din Dambovita. A terminat sociologia dar nu si-a gasit job imediat dupa facultate. A zis ca nu-i nicio graba, poate astepta activ cateva luni, cautandu-si de lucru. Dar dupa o jumatate de an, tot nu prindea nimic in domeniul in care se pregatise. In cele din urma, s-a angajat ca vanzator intr-un supermarket. Printre colegi mai are doi ingineri si un silvicultor.
In Romania, aproape 20 dintre salariati spun ca sunt supra-calificati pentru jobul lor. Graficul de mai jos contine
Rata de supracalificare (a absolventilor de invatamant tertiar) in valoarea UE in 2024 este de 23. Minimul este de 4,9 pentru Luxemburg, in timp ce maximul este de aproape 38 pentru Grecia
Comertul si transporturile sunt profesiile in care regasim cei mai multi supra-calificati in Romania. Cei mai putini sunt in Educatie si Sanatate, potrivit rezultatelor publicate de Eurostat in cadrul unei statistici experimentale.
Romania se confrunta cu una dintre cele mai scazute rate de angajare din Uniunea Europeana. In 2023, doar 69 dintre romani sunt angajati – sub media UE, situata in jurul valorii de 75. In mod paradoxal, rata de somaj e una redusa, de doar 5. 6, semn ca o buna parte din romani se descurca prin venituri nedeclarate, ori la limita subzistentei, fara ajutoare.
Rata de supracalificare a angajatilor arata ca romanii accepta joburi sub nivelul lor de educatie, doar pentru a fi angajati. Ceea ce echivaleaza cu o nepotrivire evidenta intre educatia primita si joburile ocupate, iar in timp creste frustrarile, afecteaza eficienta economica si satisfactia profesionala a oamenilor.
Fiecare an de supracalificare reduce satisfactia profesionala cu ≈2,3, arata un studiu recent
Potrivit Eurostat, rata de supracalificare in Romania pentru anul 2023 este comparabila cu media UE, fiind insa depasita de Spania, Grecia si Cipru. In contrast, tarile cu un sistem educational solid, precum Luxemburg, Danemarca si Germania au printre cele mai scazute rate de supracalificare. In 18 din cele 27 de tari ale Uniunii Europene, femeile sunt mai supracalificare decat barbatii.
In 2024, 75,8 (197,6 milioane de persoane) dintre UE persoanele cu varste cuprinse intre 20 si 64 de ani din erau angajate , cea mai mare pondere inregistrata de la inceputul seriei temporale in 2009. Rata de ocupare a fortei de munca a crescut cu 0,5 puncte procentuale (pp) fata de 2023 si cu 1,2 pp fata de 2022.
Dintre tarile UE, cele mai mari rate de ocupare a fortei de munca au fost inregistrate in Olanda (83,5), Malta (83,0) si Cehia (82,3). Cele mai mici rate au fost inregistrate in Italia (67,1), Grecia (69,3) si Romania (69,5).
Mai multe femei supracalificate decat barbati
In 2024, rata de supracalificare in UE a fost de 21,3, 20,5 pentru barbati si 22,0 pentru femei. Supracalificarea are loc atunci cand persoanele cu studii superioare sunt angajate in ocupatii care nu necesita un nivel de educatie atat de ridicat, noteaza Eurostat.
Dintre tarile UE, rata de supracalificare a fost cea mai mare in Spania (35,0), urmata de Grecia (33,0) si Cipru (28,2).
Intre timp, Luxemburg (4,7), Croatia (12,6) si Cehia (12,8) au inregistrat cele mai scazute rate.
Rata de supracalificare in functie de sex, 2024. Diagrama cu bare – Faceti clic mai jos pentru a vedea setul complet de date
In 21 din cele 27 de tari ale UE, femeile au avut rate de supracalificare mai mari decat barbatii, cele mai mari diferente inregistrandu-se in Italia (7,7 puncte procentuale), Slovacia (6,4 puncte procentuale) si Malta (5,3 puncte procentuale). Cu toate acestea, in 6 tari ale UE, barbatii au avut rate de supracalificare mai mari, cele mai mari diferente inregistrandu-se in Lituania (5,2 puncte procentuale), Letonia (2,6 puncte procentuale) si Estonia (2,5 puncte procentuale).
Deficitul de calificare poate fi atat ciclic, cat si structural. In perioadele de crestere economica, in care se inregistreaza mai multe recrutari, se intampina dificultati semnificative in gasirea lucratorilor de care ar fi nevoie, arata un studiu pe aceasta tema. Perioada ciclica din faza cresterii economice rapide poate conduce la deficite de calificare, in timp ce in faza de declin economic este probabil sa se intample exact opusul acestei situatii.
Ca urmare a fluctuatiilor ciclului de afaceri, standardele de angajare se modifica, iar atunci cand cererea este in crestere si piata fortei de munca este tensionata, angajatorii sunt fortati sa-si adapteze in jos aceste standarde, crescand incidenta subeducatiei si a subcalificarii, in incercarea de a face fata dificultatilor in recrutarea fortei de munca calificate.
Prin urmare, in situatiile in care se inregistreaza o rata ridicata a cresterii ocuparii fortei de munca, se pot inregistra in acelasi timp deficite semnificative in privinta calificarii, deoarece companiile opereaza pe o piata tensionata a fortei de munca.
Deficitul in privinta calificarii poate fi limitat la niveluri de calificare specifice. Calculele bazate pe datele microeconomice ale sondajului privind forta de munca din UE sugereaza ca exista mai multe locuri de munca ce necesita calificari intermediare decat persoane calificate la nivelul corespunzator, in timp ce contrariul este valabil pentru locurile de munca de nivel inferior si pentru angajatii cu nivel scazut de educatie.
Pot aparea congestionari ale pietei muncii din diferite motive, depinzand de nivelul de calificare: deficitul in privinta calificarii reprezinta factorul determinant al congestionarilor in cazul ocupatiilor cu un nivel inalt al calificarii, in timp ce conditiile de munca neatractive joaca un rol mai mare la niveluri mai scazute de calificare (conform discrepantelor in privinta preferintelor de lucru
Taguri & Cuvinte Cheie:
Supra-calificarea la job. Sau cand un inginer, un sociolog si un profesor se intalnesc intr-un supermarket. Ca vanzatori supra-calificarea job. cand
supra-calificarea la job # sau cand un inginer # un sociolog si un profesor se intalnesc intr-un supermarket