Strategia Nationala de Aparare. Care sunt principalele amenintari, riscuri si vulnerabilitati, de la actiunile ostile ale Rusiei la coruptie si politicile fiscale inadecvate
Categoria:
actualitate
1
Strategia Nationala de Aparare. Care sunt principalele amenintari, riscuri si vulnerabilitati, de la actiunile ostile ale Rusiei la coruptie si politicile fiscale inadecvate
Strategia Nationala de Aparare, prezentata miercuri de presedintele Nicusor Dan, prezinta o serie ampla de amenintari la adresa Romaniei, precum actiunile ostile ale Rusiei, spionajul sau demersurile unor actori (non)statali care afecteaza si submineaza statul de drept si ordinea constitutionala.
De asemenea, la capitolul riscuri si vulnerabilitati exista o lunga serie de puncte in care se vorbeste de instabilitatea din regiune, aparitia unor aliante anti-occidentale, problemele cu securitatea energetica, migratia, coruptia interna, politicile fiscale inadecvate, precaritatea educatiei, accentuarea declinului populatiei sau nivelul scazut al gandirii critice.
Strategia Nationala de Aparare – DOCUMENT
Citeste si
Nicusor Dan a prezentat noua Strategie de Aparare a Tarii. O eventuala granita pe Dunare cu Rusia, una dintre amenintarile din document
Ce rol primeste SRI in combaterea coruptiei dupa ce Nicusor Dan a introdus lupta anticoruptie in Strategia nationala de aparare
VIDEO Nicusor Dan a prezentat strategia nationala de aparare in care SRI va juca un rol in combaterea coruptiei: Este o vulnerabilitate Ce a raspuns intrebat daca Calin Georgescu a fost agent sau colaborator SIE
Prezentam mai jos ce scrie in Strategia Nationala de Aparare a Tarii ce a fost prezentata de Nicusor Dan si a intrat in dezbatere publica.
Amenintari
Securitatea Romaniei este afectata de o gama extinsa de amenintari recurente si emergente, care se manifesta in planurile politic, militar, economic, social, tehnologic si informational. In ultima perioada, tipul si modul de manifestare a amenintarilor la adresa securitatii Romaniei s-au diversificat, acoperind atat spectrul conventional, cat si cel hibrid.
Actiunile ostile ale Federatiei Ruse constituie principalele amenintari la adresa securitatii nationale, Moscova fiind responsabila de perpetuarea instabilitatii in regiune si pe intreg continentul european, prin razboiul de agresiune impotriva Ucrainei, militarizarea Marii Negre si consolidarea capacitatilor militare ofensive. Este de asteptat ca Federatia Rusa sa intensifice actiunile hibride desfasurate direct si prin interpusi impotriva unor state membre NATO, inclusiv impotriva Romaniei, la limita aplicarii Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic. De asemenea, utilizand tot mai mult noile tehnologii, ar putea recurge la: activitati cibernetice ostile, acte de sabotaj, operatiuni informationale si actiuni avansate de manipulare – menite sa altereze perceptiile asupra realitatii, sa discrediteze autoritatile romane si sa afecteze procesele de luare a deciziilor de nivel strategic.
O eventuala extindere a conflictului militar din Ucraina catre zone din proximitatea tarii noastre ar reprezenta o amenintare majora la adresa securitatii Romaniei.
Atacurile cibernetice vor continua sa reprezinte amenintari pregnante pe termen lung. Principala amenintare la adresa securitatii cibernetice a Romaniei este reprezentata de operatiunile informatice ofensive derulate de entitati asociate serviciilor secrete ruse.
Spionajul reprezinta o amenintare pe termen lung la adresa tarii noastre, fiind de asteptat ca servicii de informatii ostile sa-si diversifice si sa adapteze permanent modul de operare, inclusiv prin valorificarea evolutiilor tehnologice si prin utilizarea unor intermediari.
Actiunile din spectrul hibrid generate de actori ostili, manifestate in special prin dezinformare, fake-news, manipularea spatiului informational, influente maligne, insa si prin atacuri cibernetice, angrenarea zonei de intelligence si alte instrumente ale puterii raman amenintari persistente, cu efecte cumulative pe termen lung. Agresiunile din zona informationala au ca scop modelarea sisau influentarea perceptiei publice, in vederea subminarii coeziunii sociale si a increderii in institutiile democratice, in UE si NATO.
Afectarea infrastructurilor criticevitale, inclusiv a celor destinate sistemului national de aparare a platformelor off-shore, a coridoarelor de energie din Marea Neagra sau a cablurilor de telecomunicatii submarine, constituie o amenintare emergenta la adresa securitatii nationale si a celei regionale.
Amenintarile la adresa intereselor economice strategice ale Romaniei sunt generate de actiuniinactiuni ale unor entitati care vizeaza promovarea propriilor obiective economico-financiare in detrimentul celor nationale. Romania trebuie sa aiba o economie competitiva, pe care sa se intemeieze prosperitatea cetatenilor, care sa poata sustine industria nationala de aparare si care sa nu fie limitata de dependente critice de state care nu impartasesc valorile noastre.
Radicalizarea, la nivel european, a discursurilor si ideologiilor politice, ascensiunea populismului si a extremismului, polarizarea societatilor prin provocari majore pentru securitatea europeana si a Romaniei, amplifica tensiunile sociale, erodeaza consensul politic si creste riscul de expunere la influente externe ostile.
Amenintarea terorista la adresa Romaniei va ramane scazuta, cu diversificari si accentuari conjuncturale in functie de dinamica fenomenului terorist in plan global.
Demersurile unor actori (non)statali care afecteaza si submineaza statul de drept si ordinea constitutionala, precum si planurile si actiunile care au ca scop suprimarea sau stirbirea suveranitatii, unitatii, independentei sau indivizibilitatii statului roman constituie de asemenea amenintari.
Riscuri si vulnerabilitati
Tendintele de populism, curentele anti-europene si anti-UE, polarizarea politica si presiunile asupra statului de drept in unele state membre UE pot contribui la fragmentarea proiectului european si la diminuarea capacitatii Uniunii de a actiona coerent ca actor strategic. Gestionarea acestor tendinte maligne nu trebuie sa inhibe dezbaterile oneste in randul societatii civile si al clasei politice.
Posibilitatea ca instabilitatea din Europa de Est, Balcanii de Vest si Caucazul de Sud sa se accentueze in urma actiunilor concertate ale unor actori statali si non-statali, pe de o parte prin presiuni externe, razboi hibrid si conflicte prelungite, iar pe de alta parte prin investitii in infrastructura strategica:
perpetuarea agresiunii Federatiei Ruse impotriva Ucrainei va creste insecuritatea in regiune, cu implicatii majore la adresa securitatii Romaniei;
o eventuala amanare pe termen lung a integrarii europene a Republicii Moldova si a Ucrainei va accentua riscurile de securitate pentru Romania;
destabilizarea regionala in Balcanii de Vest, alimentata de interferente externe, de reactii nationaliste si de lipsa unor progrese substantiale in procesele de aderare la UE poate genera frustrari politice si reactii nationalist-izolationiste care pot degenera in conflicte interne si regionale, accentuand riscurile de securitate pentru Romania;
instabilitatea din Caucazul de Sud poate afecta proiectele de conectivitate comerciala si energetica de interes pentru Romania.
insecuritatea din Orientul Mijlociu si Africa creeaza premisele de export al unor riscuri spre Europa si tara noastra.
Emergenta unor aliante anti-occidentale poate crea poli de putere adversi care vizeaza destabilizarea si, la limita, reconfigurarea arhitecturii de securitate euroatlantice si a ordinii internationale actuale.
Proliferarea sistemelor de armament conventional si neconventional, a munitiilor de precizie si a dronelor de lupta, dezvoltate prin integrarea tehnologiilor cu dubla utilizare, conduc la o noua cursa a inarmarii si amplifica semnificativ riscurile la adresa capacitatii de aparare a Romaniei.
Competitia neloiala si agresiva, subventionarea mascata a unor sectoare de catre alte state pentru a cuceri piete, achizitiile strategice cu scopul de a crea dependente sau de a detine controlul asupra unor sectoare critice pot crea pe termen mediu dezavantaje majore pentru economia nationala si pentru capacitatea sa de a contribui la securitatea nationala.
Neajunsurile in asigurarea securitatii energetice la nivel regional si a protectiei infrastructurilor critice pot fi exploatate de catre actori interesati ca mijloc de presiune politica si ca parghie de control.
Infrastructura critica din Zona Contigua si Zona Economica Exclusiva ale Romaniei este expusa unor atacuri hibride in conditiile continuarii starii de razboi provocate de Federatia Rusa.
Migratia ilegala creeaza riscuri la adresa securitatii nationale, pe fondul eficientei reduse a instrumentelor existente la nivel institutional. Romania va ramane totusi un spatiu alternativ de tranzit spre vestul Europei, cu un flux redus comparativ cu celelalte state din regiune. O tendinta ingrijoratoare este instrumentalizarea migratiei ilegale si a nemultumirilor sociale interne conexe pentru a alimenta discursul extremist.
Amplificarea efectelor adverse rezultate din schimbarile climatice poate conduce la cresterea frecventei si severitatii dezastrelor naturale, cu impact asupra populatiei si infrastructurii. Totodata, temerile legate de afectarea mediului pot fi exploatate de actori externi pentru a bloca anumite politici ale Romaniei sau ale aliatilor sai.
Capacitatea redusa a administratiei publice. Lipsa unui sistem consistent de date care sa fundamenteze decizia administrativa, lipsa integrarii si chiar a cooperarii intre diferite sectoare ale administratiei publice, un mod de lucru care inhiba responsabilitatea functionarilor publici si lipsa unor viziuni sectoriale fac ca administratia publica sa nu reactioneze adecvat si prompt la problemele pe care trebuie sa le rezolve.
Coruptia vulnerabilizeaza in mod profund statul de drept si afecteaza eficacitatea institutiilor si bunastarea cetateanului, sporind inclusiv evaziunea fiscala si criminalitatea economica, cu efecte directe asupra economiei nationale, competitiei loiale si libertatii economice.
Capacitatea redusa a institutiilor din domeniul protectiei civile, inclusiv cea de raspuns adecvat la urgente si dezastre naturale ori accidente cu victime multiple genereaza riscuri pe fondul persistentei vulnerabilitatilor infrastructurilor necesare furnizarii unor servicii publice esentiale, sau din lipsa unor abordari unitare, integrate si din nealocarea de resurse suficiente.
Politicile fiscale inadecvate, capacitatea redusa de combatere a evaziunii fiscale si colectarea deficitara a taxelor si impozitelor afecteaza capacitatea statului de a-si asigura resursele necesare functionarii serviciilor publice critice si realizarii investitiilor in domeniul securitatii nationale.
Precaritatea educatiei si abandonul scolar, precum si numarul scazut de absolventi de studii superioare, prin raportare la populatia generala, au impact negativ asupra dezvoltarii tarii si conduc la riscul de a croniciza lipsa de capital uman specializat.
Accentuarea declinului populatiei si lipsa unei perspective de redresare a echilibrului demografic, inclusiv prin cresterea sperantei de viata medii, perturba piata muncii, accentuand presiunile asupra bugetului de stat si a sistemelor sociale.
Deficientele sistemice, accentuate de ingerinte nelegale in procesul de transformare digitala a sectorului public si a serviciilor oferite cetatenilor genereaza riscuri la adresa infrastructurilor IT&C utilizate in domenii esentiale precum securitate si aparare, sanatate, fiscal-vamal, educatie, respectiv munca si protectie sociala. Prin utilizarea noilor tehnologii creste riscul producerii unor incidente cibernetice majore, la nivel national sau transfrontalier, in sectoare de importanta critica (inclusiv lanturile de aprovizionare).
Nivelul scazut al performantei sistemului national de cercetare, dezvoltare si inovare este determinat de: accesul redus la resurse financiare; valorificarea sub potential a instrumentelor de finantare externa sau de la bugetul de stat; dificultatile in atragerea si mentinerea resursei umane specializate; insuficienta racordare la activitatea de cercetare internationala; inconsistenta aplicarii reformelor institutionale; deficientele in realizarea transferului tehnologic.
Disfunctiile in domenii-cheie precum sanatatea, educatia, protectia sociala si administratia pot crea vulnerabilitati sistemice, amplificate de utilizarea noilor tehnologii de catre grupari ostile si propagarea infractionalitatii cibernetice.
Exista riscul perpetuarii deficientelor in sectoare critice precum gestionarea resurselor (minerale, de apa, forestiere etc. ), energetic, de telecomunicatii si in industria de aparare, inclusiv pe fondul coruptiei.
Perturbarea functionarii statului de drept ca urmare a polarizarii socio-economice si a discursului populist, extremist, antidemocratic si antieuropean ramane un pericol pentru Romania. Este previzibila mentinerea unui grad crescut de receptivitate la mesaje populiste a unei parti a populatiei, insotite de fenomene de contestare a autoritatii si a statului de drept, ceea ce poate contribui la continuarea propagarii dezinformarii si a stirilor false.
Nivelul scazut al gandirii critice, alfabetizarii media si culturii de securitate, dar si persistenta unor lacune ale cadrului legislativ constituie vulnerabilitati care conduc la o rezilienta scazuta a societatii in raport cu extremismul, radicalizarea si manipularea informationala.
Citeste si
Strategia Nationala prezentata de Nicusor Dan nu vorbeste despre amenintarea saraciei si disparitatilor in Romania. Singura referire la saracie este la Punctul 40: saracirea din alte zone ale lumii, de unde vin imigranti la noi. Raspunsul presedintelui
Strategia Nationala de Aparare: Cetateanul are un rol cheie in securitatea nationala Cum ar trebui sa ajute romanii si societatea civila
Taguri & Cuvinte Cheie:
Strategia Nationala de Aparare. Care sunt principalele amenintari, riscuri si vulnerabilitati, de la actiunile ostile ale Rusiei la coruptie si politicile fiscale inadecvate strategia nationala aparare.
strategia nationala de aparare # care sunt principalele amenintari # riscuri si vulnerabilitati