Razboiul nevazut dintre Finlanda si Rusia. Confruntarea pe care o duce noul stat NATO cu Moscova, dupa invadarea Ucrainei
Categoria:
romania-te-iubesc
1
Razboiul nevazut dintre Finlanda si Rusia. Confruntarea pe care o duce noul stat NATO cu Moscova, dupa invadarea Ucrainei
Dupa ce a inceput razboiul din Ucraina, acestea au inceput sa fie sabotate in adancurile marii. Iar finlandezii au raspuns.
Dupa invadarea Ucrainei de catre Rusia, Finlanda s-a trezit prinsa intr-un alt tip de confruntare, un razboi hibrid care se desfasoara in Marea Baltica, acolo unde navele NATO se intersecteaza zilnic cu flota militara rusa, dar si cu asa-zisa flota fantoma.
Un scenariu care i s-ar putea intampla si Romaniei in Marea Neagra, in zona perimetrelor de unde extragem gaze naturale.
Mikael Antell, director general adjunct Ministerul de Externe Finlandez: Depindem foarte mult de Marea Baltica. Peste 90 din exporturile si importurile noastre trec pe acolo.
Suntem in Golful Finlandei cu Garda de Coasta finlandeza. Rolul lor, printre multe altele, este sa protejeze infrastructura critica a Finlandei si a NATO. Golful este impanzit de foarte multe cabluri submarine care transporta gaze naturale, energie electrica, date, internet si telecomunicatii. Iar toata aceasta infrastructura critica, atat in Marea Baltica, a fost deja atacata.
Au fost deja sabotate mai multe cabluri de electricitate, date si gaze naturale.
Comandantul Ilia Iljin are in responsabilitate Golfului Finlandei, iar in timpul liber lucreaza la un doctorat despre mizele geopolitice ale regiunii arctice. Cablurile Submarine traverseaza zona economica exclusiva a Finlandei. Tot pe aici, potrivit dreptului maritim international, pot naviga si navele ruse.
Reporter: Chiar si nave militare?
Comandant Ilja Iljin, Garda de Coasta finlandeza: Da.
Reporter: Vedeti multe dintre acestea, marina rusa sau submarine rusesti?
Comandant Ilja Iljin, Garda de Coasta finlandeza: Marina rusa, inclusiv submarinele, patruleaza regulat in aceste ape. Intotdeauna au facut-o.
Finlandezii si-au impanzit tot golful cu senzori si radare. Monitorizeaza tot ce misca. Zilnic folosesc minisubmarine, ridica drone si avioane de supraveghere. Si sunt oricand gata sa ia masuri.
Comandant Ilja Iljin, Garda de Coasta finlandeza: Avem capabilitati subacvatice foarte avansate — scafandri, drone subacvatice si alte echipamente de acest fel.
De la inceputul razboiului, traficul militar din zona s-a intensificat. Peste acest du-te-vino al navelor de razboi s-a suprapus o alta prezenta - flota fantoma: vase comerciale cu proprietari greu de identificat, inregistrate sub steaguri ale unor state cu reguli maritime permisive, folosite de Rusia pentru a evita sanctiunile internationle.
Mikael Antell, director general adjunct Ministerul de Externe finlandez: Umbrela pe care Rusia o foloseste pentru a exporta petrol si a finanta razboiul din Ucraina reprezinta o problema majora.
Acestea sunt cele doua porturi petroliere unde se duc sa incarce marfa. Laukaansuu in sud si Koivisto in nord. Acesta este coridorul maritim pe unde navigheaza.
Anul trecut, de Craciun, Eagles S un vas din flota fantoma si-a coborat ancora in mijlocul golfului Finlandei si a tarat-o aproape 100 de kilometri pe fundul marii. Rezultatul?
Comandant Ilja Iljin, comandant Garda de Coasta Finlandeza: A tarat ancora aproape 100 de kilometri in Golful Finlandei si a rupt mai multe cabluri de date si de alimentare cu energie.
Reporter: Poate a fost o greseala, a tarat ancora din greseala?
Comandant Ilja Iljin: Ca om cu multa experienta pe nave, as spune ca este destul de putin probabil sa iti tarasti ancora pe o distanta de aproape 100 de kilometri si sa nu iti dai seama in niciun fel, nici din comportamentul navei, nici din viteza acesteia.
Finlandezii si-au dat seama ca trebuie sa transmita un mesaj puternic. Garda de Coasta si fortele speciale au urcat imediat la bordul navei, au adus-o la mal iar mai multi membri ai echipajului au fost arestati.
Reporter: Ati trimis vreun mesaj vecinilor vostri din est despre asta? Diplomatic, ceva de genul "Stim ca voi ati fost, opriti-va, altfel. . . "?
Mikael Antell, director general adjunct Ministerul de Externe finlandez: Nu, nu am trimis niciun fel de mesaj. Acesta a fost mesajul — faptul ca actionam atunci cand este nevoie.
Comandant Ilja Iljin, comandant Garda de Coasta finlandeza: Poate ca expresia "sub atac" este putin prea puternica. Am avut aceste incidente si incercam sa gasim modalitati eficiente de a gestiona aceasta problema.
Reporter: Este vorba despre razboi hibrid?
Comandant Ilja Iljin: Este intotdeauna o chestiune de definitie ce inseamna razboiul hibrid.
Doar ca vasul naviga sub steagul insulelor Cook. In ciuda dovezilor tribunalul din Helsinki a fost nevoit sa inchida cazul, in prima instanta, deoarece, potrivit legii maritime internationale, nu intra sub jurisdictia lor.
Comandant Ilja Iljin, comandant Garda de Coasta finlandeza: Aceasta face parte din definitia flotei-umbra. Este foarte greu sa intelegi structurile complexe de proprietate. De exemplu, adresa declarata a proprietarului poate fi un hotel din Dubai, dar cine este de fapt beneficiarul real este adesea greu de spus.
Mikael Antell, director general adjunct Ministerul de Externe finlandez: Si, la urma urmei, la un nivel general, cred ca e important ca actori precum aceste flote-umbra sa inteleaga ca, daca faci ceva, noi vom observa si va avea consecinte. Altfel spus, e vorba despre cresterea costului oricarui act potential.
Ca sa intelegi mentalul colectiv al finlandezilor, trebuie sa te intorci in istorie. Multe secole, Finlanda a facut parte din Imperiul Suedez, iar teritoriul sau a fost camp de lupta intre suedezi si rusi. In secolul al XIX-lea, au fost cuceriti si anexati de Imperiul Tarist. Independenta a venit abia in 1918 — castigata cu greu in urma unui razboi civil sangeros purtat in haosul creat de Revolutia bolsevica. Insa momentul care a definit pentru totdeauna spiritul finlandez a fost cel din 1939.
Atunci, Hitler si Stalin si-au impartit Europa de Est prin pactul Ribbentrop–Molotov. Finlanda, la fel ca Romania, a fost trecuta in sfera de influenta a Uniunii Sovietice.
In noiembrie 1939, sovieticii si-au bombardat singuri un sat de la granita — o operatiune sub steag fals, menita sa justifice invazia Finlandei.
Armata Rosie a pornit ofensiva cu sute de mii de soldati, tancuri si blindate. Intreaga Finlanda a devenit tinta pentru bombardamente. Fiecare punct rosu de pe harta din acea iarna reprezinta o localitate lovita. Stalin era convins ca va cuceri Helsinki in cateva saptamani. N-a facut-o. Finlandezii au ales sa lupte. Desi erau net inferiori numeric si tehnologic, armata si civilii au ramas uniti. Au folosit in avantajul lor padurile, lacurile, mlastinile si iarna arctica.
Cu siguranta ati auzit de cocktailul Molotov, insa probabil nu stiati ca exista si "Cosul de paine Molotov. La inceputul Razboiului de Iarna Viacheslav Molotov anunta la radio ca Uniunea Sovietica nicidecum nu bombardeaza Finlanda, ci trimite ajutoare umanitare cu ajutorul cosului de paine. Paine si alimente pentru a-i ajuta pe cei infometati din Finlanda. Era evident o minciuna, insa Rusia dorea sa fie cunoscuta ca fiind un stat binefacator si nicidecum ca fiind un agresor.
Inauntrul cosului de paine, finlandezii au descoperit ca erau ascunse bombe de tot felul, inclusiv incendiare.
Au pierdut 11 din teritoriu, dar si-au pastrat independenta. Iar pretul platit de sovietici a fost urias: pierderi de cinci ori mai mari decat cele ale finlandezilor.
In 1941 a urmat Razboiul de Continuare. Finlandezii au facut un compromis si au acceptat trupe naziste pe propriul teritoriu in speranta ca vor recupera tinuturile anexate de Rusia. In cele din urma, rusii au intors soarta razboiului, iar finlandezii au alungat trupele naziste alaturi de care au luptat, dar cu care, spre deosebire de Romania nu au semnat Pactul Tripartit. Sovieticii i-au facut insa sa plateasca scump dupa razboi, prin despagubiri uriase. In urmatorii 50 de ani, finlandezii au mers ca pe sarma intre vest si vecinii rusi, care le influentau puternic politica externa. Toate aceste experiente traumatice sunt inca proaspete in randul finlandezilor si au modelat felul in care rezista si se dezvolta ca natie.
Mikael Antell, director General adjunct Ministerul de Externe finlandez: Inca din timpul Razboiului de Iarna si al Razboiului de Continuare, am trait mereu sub r-rasuflarea Rusiei. Nu cred ca finlandezii ar spune ca ne este frica de Rusia, dar am fost mereu preocupati, iar acest lucru a creat un fel de mentalitate speciala, atat in randul oamenilor, cat si al guvernului, aceea de a fi intotdeauna pregatiti.
Gen. Jyri Raitasalo, comandantul Brigazii Karelia: Datorita sistemului nostru de educatie performant, oamenii sunt constienti de ceea ce incearca Rusia sa faca, iar aceasta a esuat complet in a schimba opiniile oamenilor despre actiunile Rusiei in Ucraina sau despre ceea ce spune Rusia despre Occident, in general.
Reporter: Ce incearca Rusia sa faca?
Gen. Jyri Raitasalo, comandantul Brigazii Karelia: Ei bine, sunt multe lucruri. Cred ca exista un fel de nostalgie imperiala in joc.
Mikael Antell, director general adjunct Ministerul de Externe finlandez: Desigur, faptul ca avem o frontiera de 1. 300 de kilometri cu Rusia a creat o mentalitate speciala de a fi mereu pregatiti. Asta inseamna, de asemenea, ca atunci cand esti pregatit nu iti este frica, dar cand esti ingrijorat esti pregatit.
Gen. Jyri Raitasalo, comandantul Brigazii Karelia: Avem de multa vreme aceasta cunoastere despre ceea ce Uniunea Sovietica si Rusia au facut impotriva Finlandei. Iar celalalt aspect este ca, cred eu, nivelul de educatie din Finlanda este destul de bun. Astfel, oamenii isi dau seama ca mintile lor nu pot fi manipulate prin razboi informational sau alte tipuri de tehnici de razboi psihologic.
Mikael Antell, director general adjunct Ministerul de Externe finlandez: Inca avem unul dintre cele mai ridicate procente din Europa in ceea ce priveste dorinta de a-ti apara propria tara. Cred ca este vorba despre a avea o societate pe care oamenii simt cu adevarat ca merita sa o apere.
Ajung, in sfarsit, si la granita cu Rusia. Punctul de trecere a frontierei este inchis.
Ce te izbeste este cat de liniste este si cat de pustiu — vorbim de doua tari care, pana acum patru ani, aveau relatii comerciale destul de puternice.
Reporter: Mai aveti contacte la nivel politic?
Mikael Antell, director general adjunct Ministerul de Externe finlandez: In acest moment nu avem niciun fel de contacte politice. Granitele sunt inchise pentru ca in toamna lui 2023 au inceput sa instrumentalizeze migratia si a trebuit sa reactionam.
Relatiile dintre cele doua tari sunt inghetate la propriu si la figurat. Pentru finlandezi, invadarea Ucrainei a fost un soc. Atat de puternic, incat au renuntat la zeci de ani de independenta militara si s-au alaturat NATO.
Mikael Antell, director general adjunct Ministerul de Externe finlandez: Declansatorul concret a fost momentul in care Rusia, in decembrie 2021, la Moscova, a declarat ca tari precum Finlanda, aflate in vecinatatea imediata a Rusiei, nu ar trebui sa aiba dreptul de a-si lua propriile decizii in materie de politica de securitate. Iar pentru noi, in Finlanda, care am incercat intotdeauna sa avem o marja de manevra — chiar si in timpul Razboiului Rece — aceste cuvinte au fost decisive. Acest lucru a declansat un proces psihologic printre politicieni si, intr-o anumita masura, si in randul populatiei. Dar, desigur, pasul final a fost data la care Rusia a decis sa atace brutal Ucraina — si totul s-a schimbat peste noapte.
Pentru moment, granita ramane inchisa, s-au ridicat garduri pe distante lungi si ai nevoie de permisiune speciala ca sa te apropii de frontiera.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Razboiul nevazut dintre Finlanda si Rusia. Confruntarea pe care o duce noul stat NATO cu Moscova, dupa invadarea Ucrainei razboiul nevazut dintre
razboiul nevazut dintre finlanda si rusia # confruntarea pe care o duce noul stat nato cu moscova # dupa invadarea ucrainei