Platformele digitale – un pericol pentru democratie
Categoria:
2
Platformele digitale – un pericol pentru democratie
Progresul tehnologic inseamna si progres social? In epoca urii, a stirilor false si a influencerilor, multi si-au pierdut increderea. Putem imbunatati platformele precum X, TikTok & Co prin reglementari?Elon Musk a realizat in ianuarie 2025, pe platforma sa X, un interviu cu lidera partidului partial de extrema dreapta AfD, Alice Weidel. Vreau sa fiu foarte clar: doar AfD poate salva Germania, a spus el – o interventie fatisa a unei retele sociale puternice in campania electorala pentru Bundestag. In Romania, candidatul de extrema dreapta Calin Georgescu a castigat surprinzator in 2024 primul tur al alegerilor prezidentiale: outsiderul politic nu participase la nicio dezbatere TV si nu investise bani in campania sa. Succesul sau s-a datorat in mare parte platformei video TikTok – videoclipurile sale au fost extrem de prezente in feed-urile multor romani. Rapid au aparut suspiciuni intemeiate ca ar fi fost implicati social bots (conturi automatizate) si trolli (utilizatori reali care actioneaza contra cost, de obicei la ordinul unor entitati straine sau guvernamentale). Alegerile au fost anulate. apartamente de vanzare bucuresti 2 camereIn legatura cu multe alte discutii si teme digitale s-a demonstrat ca, prin intermediul botilor si al trollilor, opinia publica a fost manipulata in mod deliberat – de exemplu, in cazul Brexitului sau al pandemiei de COVID-19. Pozitii extreme si minoritati zgomotoase primesc cea mai multa atentieCeea ce se intampla in mediul digital are, asadar, o influenta uriasa asupra formarii opiniei publice. Juristul specializat in drept constitutional si in dreptul mass-media, Dieter Dörr, a declarat in cadrul conferintei Big Tech si democratia digitala: cata reglementare necesita discursul public?, organizata de DW si Universitatea din Köln, cat se poate declar ca: Democratia este grav amenintata. Desigur, si mass-media de calitate sunt prezente pe platformele digitale. Ele folosesc Instagram, YouTube & Co ca mijloc de distribuire a continutului. Dar, in acelasi spatiu, activeaza si numerosi alti actori. Si nu trebuie sa fie neaparat boti sau trolli: multe conturi nu respecta standarde de comunicare, incita la ura, raspandesc informatii false sau imagini si videoclipuri manipulate ori generate cu ajutorul inteligentei artificiale. Algoritmii retelelor sociale, care decid ce continut si cui este afisat, recompenseaza un astfel de comportament. Dörr explica: Expresiile extreme de opinie, ceea ce atrage atentia si genereaza vizibilitate, sunt impinse in prim-plan. Acest lucru ajuta platformele sa tina utilizatorii mai mult timp activi si sa obtina mai mult profit. Digital Services Act al UE – o raza de sperantaPentru multi oameni, retelele sociale reprezinta astazi o sursa importanta, daca nu chiar unica, de informare. Politicienii si cercetatorii au recunoscut ca aceasta concentrare de putere a platformelor constituie o problema. Dar se poate face ceva in privinta aceasta?Uniunea Europeana a adoptat in ultimii ani reguli mai stricte privind spatiul digital – in special prin Digital Services Act (DSA). Legea serviciilor digitale, aplicabila din februarie 2024, obliga marile platforme online si motoare de cautare – precum Amazon, Google, X sau Facebook – la mai multa transparenta si la o protectie sporita a utilizatorilor. Romania: Alegeri anulate si pareri diferiteRenate Nikolay, director general adjunct al DG CONNECT din cadrul Comisiei Europene, institutia care aplica DSA, afirma: Ne ghidam dupa trei principii:1️⃣ Platformele trebuie sa evalueze si sa reduca riscurile sistemice. 2️⃣ Intarim drepturile utilizatorilor, de exemplu prin posibilitatea de a depune plangeri. 3️⃣ Cerem transparenta in ceea ce priveste algoritmii si obligam platformele sa ofere cercetatorilor acces la datele lor. Pare un pas major: platformele trebuie sa aduca lumina in opacitatea algoritmilor si sa ofere utilizatorilor posibilitatea de a dezactiva continutul sau reclamele personalizate. Algoritmii nu doar ca dezavantajeaza continuturile moderate si echilibrate, dar creeaza si asa-numitele bule de filtrare sau camere de rezonanta, in care utilizatorii sunt expusi mai ales la opinii si informatii care le confirma propriile convingeri. Astfel, risca sa alunece intr-o spirala a radicalizarii. Vizibilitate dezechilibrataAlgoritmul TikTok este cunoscut pentru capacitatea sa de a adapta rapid si precis feed-ul utilizatorilor. Un studiu recent al Universitatii Potsdam si al Fundatiei Bertelsmann a aratat ca, in ultima campanie electorala pentru Bundestag, partidele au fost vizibile in mod inegal in feed-urile tinerilor utilizatori. Videoclipurile provenite de la conturile oficiale ale partidelor de la extremele spectrului politic – in special ale AfD – au fost afisate mai des decat cele ale partidelor de centru. Astfel, AfD a publicat 21,5 dintre toate videoclipurile partidelor analizate, dar acestea au reprezentat 37,4 dintre videoclipurile aparute efectiv in feed-urile utilizatorilor. In schimb, Uniunea (CDUCSU) a incarcat 17,1 dintre toate videoclipurile, dar a fost prezenta doar cu 4,9 in feed-uri. Intrebat despre acest lucru in cadrul conferintei, Tim Klaws de la TikTok a oferit un raspuns evaziv. Totusi, el a afirmat ca platformele digitale nu au interesul de a opera intr-un mediu plin de dezinformare si populism si ca incearca, cu ajutorul inteligentei artificiale, dar si al angajatilor, sa reduca numarul stirilor false, al discursurilor de ura etc. Finlanda arata cum se face educatia mediaPe langa DSA, exista si alte reglementari care vizeaza platformele digitale, cum ar fi Legea europeana a libertatii mass-media. Aceasta completeaza DSA, oferind un statut special mass-media recunoscute pe platformele mari, astfel incat continuturile lor sa fie tratate transparent si sa nu fie eliminate fara motiv. Si, chiar daca pare un cliseu, dincolo de reglementari este esential un alt aspect: educatia media. Oamenii trebuie sa inteleaga mai bine mediile digitale si sa le foloseasca responsabil. In cele din urma, ei sunt cei care posteaza, consuma, distribuie si comenteaza continut. Renate Nikolay subliniaza: Finlanda este un exemplu demn de urmat – avem multe de invatat de acolo. Intr-adevar, Finlanda are o strategie nationala ampla de promovare a competentelor media, care incepe inca din gradinita si ii face pe finlandezi capabili sa analizeze critic continuturile si sa recunoasca dezinformarea. In orice caz, doar o combinatie a tuturor masurilor disponibile poate contracara influenta si manipularea din mediul online. Chiar si asa, experti precum Dieter Dörr raman sceptici: Impotriva acestui tsunami nu se poate face prea mult. Pe langa toate acestea, apar constant noi provocari, precum chatbotii bazati pe inteligenta artificiala, care pot furniza informatii false sau partinitoare. Colaborare in loc de confruntareLa conferinta DW, Renate Nikolay a subliniat in final ca Europa nu este impotriva platformelor, ci doreste sa colaboreze cu acestea pentru a schimba modelele de afaceri, astfel incat sa nu puna in pericol democratia, ci sa o sprijine. Un exemplu pozitiv de cooperare este scrutinul parlamentar din Republica Moldova din acest an. Inaintea scrutinului, reprezentanti ai UE, autoritati moldovene, actori ai societatii civile si operatori de platforme precum Google, Meta si TikTok s-au asezat la aceeasi masa pentru a combate dezinformarea si a proteja procesul electoral. Rezultatul pare sa fi fost unul de succes: o campanie de dezinformare ruseasca impotriva partidului proeuropean PAS nu a reusit sa influenteze decisiv rezultatul alegerilor.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Platformele digitale – un pericol pentru democratie platformele digitale pericol
platformele # digitale # pericol