O armata cat o tara si uluitorul oras subteran de sub Helsinki. Pentru finlandezi, pregatirea de razboi face parte din viata
Categoria:
romania-te-iubesc
2
O armata cat o tara si uluitorul oras subteran de sub Helsinki. Pentru finlandezi, pregatirea de razboi face parte din viata
Coboram adanc in subteran sa vedem cum functioneaza cea mai ampla retea de buncare antiatomice din lume.
Razboiul din Ucraina a readus in prim-plan si scene din primul Razboi Mondial, utilizarea transeelor si a fortificatiilor, un aspect la care finlandezii sunt experti.
Uite, un cuib de mitraliera. Asta e un buncar din 1941, momentul in care finlandezii s-au apucat sa construiasca o uriasa linie de fortificatii. Se intindea de la nord, din Cercul Arctic, pana in sud, la Marea Baltica. O linie de fortificatii pe 1. 200 de kilometri. Ca sa va faceti o idee, distanta de la Constanta la Baia Mare este cam de 800 de kilometri. Linia de fortificatii se numeste Salpa, este compusa din buncare, obstacole naturale sau artificale, transee, sarma ghimpata. Rolul ei, in 1940, a fost sa opreasca o eventuala invazie rusa.
Linia Salpa este acum obiectiv turistic. Insa armata finlandeza s-a apucat deja sa isi construiasca noi fortificatii, adaptate la nevoile razboiului modern. Le testeaza deja rezistenta la bombardamente si drone.
In acest scenariu, o drona a reusit sa intre in transee printr-o gura de foc. Iar noi masuram impactul pe care explozia l-ar avea asupra oamenilor din interior.
Testeaza materiale, usile si felul in care exploziile se propaga in functie de forma transeelor.
Generalul Jyri Raitasalo, comandantul Brigazii Karelia: Ideea generala e aceeasi. Acolo unde stationezi soldati, va trebui sa-i protejezi. Iar o metoda este sa sapi fortificatii.
Razboiul din Ucraina a readus, din pacate, in actualitate si luptele urbane. Sunt scene similare cu cele pe care finlandezii le-au trait in timpul Razboiului de Iarna. In exercitiul la care particip, pozitiile de aparare antiaeriana sunt amplasate la cateva sute de metri de un centrul comercial.
Asta e elicopterul inamic, cel pe care trebuie sa-l nimereasca soldatii care se antreneaza cu apararea antiaeriana. Suntem in parcarea mall-ului, la doar 100 de metri.
Alti soldati si-au stabilit tabara in varful unei partii de schii de la marginea orasului. Este o practica obisnuita ca armata sa se antreneze inclusiv printre civili.
Gen. Jyri Raitasalo, comandantul Brigazii Karelia: Razboiul nu se poarta doar in padure. Daca intentionezi sa lupti si in teren urban, trebuie sa te antrenezi si in teren urban.
Reporter: Nu ii va speria asta pe oameni?
Gen. Jyri Raitasalo, comandantul Brigazii Karelia: Nu, cred ca in Finlanda nu.
Inclusiv pe strazile din Helsinki au loc anual exercitii la care participa armata, autoritatile, dar si mediul privat. Finlanda are o armata agila, capabila sa imbine cele mai noi tehnologii cu tacticile vechi si mai ales sa se adapteze rapid la schimbari.
In 2023, dupa ce au aderat la NATO, Alianta i-a ales sa gazduiesca un nou tip de poligon dedicat special testarii celor mai noi tehnologii. Proiect pentru care au concurat 10 tari.
Finlanda a fost aleasa prima. Sa fiu sincer, noi ne-am dori sa mergem la ei primii.
M-am intors in Helsinki si l-am sunat pe James Appathurai, asistentul secretarului general NATO responsabil cu inovarea, sa aflu de ce au ales Finlanda.
James Appathurai, asistent secretar general NATO: Am vrut un poligon care sa fie, ca sa fiu franc, cat mai aproape de rusi. Intr-un loc care nu si-a lasat niciodata garda jos si care crede in testarea riguroasa a lucrurilor. Şi ii cunoastem pe finlandezi: nu se feresc de nimic si stiu ce fac.
Oficialul NATO spune ca armatele din vest au ramas in urma Ucrainei, Rusiei si Chinei cand vine vorba de inovare.
James Appathurai, asistent Secretar General NATO: Putem spune ca viteza de inovatie si adaptare din partea Rusiei si a Ucrainei este de aproximativ un lucru nou la fiecare 2 pana la 12 saptamani — o noua inovatie este introdusa si apoi neutralizata de cealalta parte. Evident, noi nu suntem acum la acest nivel.
Strategia finlandeza se sprijina pe rapiditate si flexibilitate. Padurile sunt strabatute de mii de drumuri forestiere care le permit trupelor si blindatelor sa se miste prompt si sa execute manevre de invaluire. In timp ce Fortele Aeriene folosesc autostrazile drept piste de decolare si realimentare. Pe scurt: trag si schimba rapid pozitia, inainte sa fie reperati de inamici. Fix ce se intampla acum in Ucraina la puterea a 10-a.
James Appathurai, asistent secretar general NATO: Ucrainenii au introdus aplicatii — multe aplicatii — in tacticile de razboi. In mod traditional, pentru a cere o lovitura de artilerie, o unitate dislocata in avans ar spune "Am nevoie de o lovitura la aceste coordonate". Cererea urca pe lant, cineva, undeva o aproba, apoi gasesc o alta unitate care are artilerie, ii dau ordinul, coboara pe lant si apoi se executa lovitura. Asta dura, in mod normal, undeva intre 25 si 30 de minute. Aceste aplicatii seamana mult cu Tinder. Eu le numesc "Tinder pentru artilerie". Practic, unitatea ar spune "Am nevoie de o lovitura aici, executa!". Şi toate celelalte unitati dislocate in avans au aceeasi aplicatie, iar oricine poate executa spune "Ma ocup eu — executam comanda!". Astfel, timpul de la solicitare la lovitura a scazut de la 25 de minute la 4 minute. Cam asta e nivelul de accelerare a inovatiei. Iar prevalenta dronelor peste tot inseamna ca viteza de miscare este cruciala. De indata ce te misti, de indata ce lovesti, trebuie sa fugi!— pentru ca imediat vine o drona deasupra ta. Ritmul in care trebuie derulate operatiunile s-a accelerat dramatic ca urmare a noilor tehnologii.
Finlanda are un concept de aparare totala, potrivit caruia toata lumea trebuie sa participe la apararea tarii. Incepand cu armata, pana la firmele civila si populatia civila.
Mergem sa vizitam MPK. O asociatie a rezervistilor finlandezi. Armata ii finanteaza cu cate 10 milioane de euro pe an si le pune la dispozitie baze de antrenament si echipamente. Stabilesc impreuna o lista de pana la 50 de cursuri practice organizate in weekenduri. Orice finlandez se poate inscrie gratuit sau contra unor sume modice de cateva zeci de euro. Coordonatori sunt rezervisti care vin si predau voluntar in timpul lor liber.
- Voluntarii de aici au ales sa invete in acest weekend cum sa protejeze persoanele importante in cazul unui conflict.
- Buna, ma bucur sa va cunosc. Sa-mi spuneti ce am de facut.
- Stai relaxat!.
- Rolul meu cel mai important este sa te protejez chiar cu pretul vietii. Daca se intampla ceva, eu te protejez.
- Esti pregatita sa faci asta intr-o situatie reala?
- Da.
Astazi sunt 26 de cursanti si profesori. L-am intrebat pe liderul de curs cu ce se ocupa.
Soldat: Sunt fizioterapeut. Ii ajuta pe oamenii care au dureri sau intinderi.
Ajung la baza vineri seara dupa munca, se antrenaza impreuna doua zile, dorm si mananca in garnizoana, iar duminica la pranz pleaca spre casele lor. Am intrebat-o si pe garda mea de corp cu ce se ocupa.
- Sunt studenta.
- Ce studiezi?
- Ei bine, studiez limba rusa.
- Limba rusa ?! Si cum percepi situatia actuala?
- Inteleg ca nu e bine. Ne afecteaza si pe noi, studentii. La curs am multi prieteni rusi, asa ca ne afecteaza in multe feluri.
- Am 25 de ani.
- In masina mi-ai spus ca esti pregatita sa protejezi pe cineva chiar cu pretul propriei vieti. Asta e o decizie foarte dificila…
- Este, dar daca imi ajuta tara si prietenii din armata, asa as face.
- Buna ziua!
- Ma bucur sa va cunosc. Eu sunt originar din Myanmar si traiesc in Finlanda din 1990.
- Acum aveti cetatenie finlandeza?
- Da, am obtinut cetatenia in anul 2000.
- Am 55 de ani.
- Si in viata de zi cu zi ce meserie aveti?
- Sunt asistent medical.
Merge la 4-5 astfel de cursuri pe an. A mai urmat cursul de tras cu pusca cu luneta si pe cel de lupta corp la corp.
Soldat: Finlanda este tara mea, traiesc aici din 1990 si sunt gata sa-mi apar tara si chiar sa-mi dau viata pentru ea la nevoie. Finlandezii sunt un popor mandru, dar foarte modest. Nu se lauda cu asta. Din afara, multi nu-si dau seama, dar sunt gata sa-si apere tara. Unii se gandesc "sunt doar 5 milioane" . Dar multi, aproape toti, sunt pregatiti sa-si apere tara.
Numarul celor care se inscriu la cursuri a crescut semnificativ dupa ce Rusia a invadat Ucraina.
Kari Pietilainen, sef al instruirii si educatiei MPK: In 2021 am efectuat 48. 000 de zile de antrenament. Anul trecut am ajuns la 140. 000 de zile. Razboiul din Ucraina a crescut interesul in cursurile noastre.
Asociatia ofera si cursuri pentru finlandezii care nu vor neaparat sa aiba ceva de-a face direct cu armata.
- Buna, ma bucur sa va cunosc, sunt Eva.
- Iar eu sunt Maya.
- Suntem de la o organizatie finlandeza care se ocupa cu rezilienta si cum sa reactioneze oamenii.
Eva si Maia organizeaza cursuri de supravietuire.
- Te invatam ce sa faci in caz ca se intampla ceva. Pot fi tot felul de crize si in viata civila, nu neaparat crize militare. Poate sa cada sistemul electric sau se sisteaza alimentarea cu apa sau emisii periculoase de la un tren care transporta chimicale.
- Avem si cursuri pentru supravietuire in natura. De exemplu, ce sa gatesti din fructe de padure si ce mai gasesti in padure.
- Sau cum sa dormi peste noapte in cort sau cursuri de siguranta, daca te ataca cineva pe strada.
- Ce fac in aceasta situatie?
- Vrei sa-ti arat? Am centura albastra la karate.
Dupa Al Doilea Razboi Mondial, statul finlandez s-a asigurat ca toti cetatenii sai au unde sa intre la adapost in caz de razboi.
Sunt in Helsinki, 4 etaje sub pamant, intr-un adapost de aparare antiaeriana care, pe timp de pace, este si circuit pentru carturi.
Daniel, angajat circuit carturi: Suntem la "Formula Center Helsinki", unde organizam curse de carturi subterane. Suntem intr-un buncar detinut de departamentul de pompieri Helsinki. Noi inchiriem spatiul. Cred ca buncarul a fost sapat in anii 80, iar circuitul a aparut in 1995. Aici e intrarea.
-Pe aici e tunelul de urgenta?
- Da, iesisrea si intrarea de urgenta. La razboi usile se inchid, dar oamenii pot suna la sonerie.
Daniel se pregateste sa intre in armata, la fortele speciale. Pana atunci se imparte intre doua locuri de munca.
- Sunt si gardian la inchisoarea Vantaa
- Deci esti gardian si lucrezi si la carturi.
- Da.
Ne povesteste ca sub Helsinki exista o intreaga retea de tuneluri subterane sapate adanc in granit. Ele sunt folosite inclusiv de armata.
Pe acest semn scrie "Pericol, au loc trageri!". E si poligon.
- Si unde se antrenau?
- Aici, aveau puse niste tinte. Acesta e sistemul de ventilatie a aerului. Scoate aerul murdar, dar are si filtre pentru purificare.
Acolo, deasupra, pe unde sunt scarile, deasupra e o scoala si copii, daca au nevoie, pot fi evacuati rapid, direct in buncar.
De fapt, sub Helsinki mai este inca un Helsinki, sapat adanc in granit pe parcursul a zeci de ani. Pe timp de pace, buncarele sunt folosite in cele mai inedite feluri.
Mergem in alt cartier, unde buncarul a fost amenajat in parc de skateboarding pentru tineri. In timp ce in centrul capitalei gasim un teren de hochei in sala. Nina Jarvenkyla lucreaza la proectia civila.
Nina Javrenkkula, specialist comunicare Serviciul Protectie Civila Helsinki: Avem in Helsinki in total 5. 500 de adaposturi, iar aproximativ 50 dintre ele sunt asa-numitele adaposturi in stanca — marile pesteri sapate in roca. Avem locuri de adapostire pentru 900. 000 de persoane, desi aici locuiesc doar aproximativ 680. 000 de oameni. Asadar, avem si cateva spatii suplimentare.
– Sunt buncare nucleare?
– Da, adaposturile din stanca sunt, de obicei, si rezistente la atacuri nucleare.
Helsinkiul subteran este de-a dreptul uluitor. Cobori cu masina intr-un cartier si poti sa mergi pe sub pamant si sa iesi in cu totul alta parte a orasului.
Aici trecem dintr-un adapost in alt adapost urias si dintr-o parcare uriata in alta parcare uriasa.
Si astea sunt usile antiatomice de la adapost, ia uite cat de groase sunt.
Pasi Rajala conduce departamentul de urbanism al Primariei Helsinki. Povesteste ca, inca din 2011, orasul are un masterplan al subteranului. Primaria si-a dat seama ca ceea ce a inceput in timpul Razboiului Rece ca o necesitate militara poate fi adaptat pentru dezvoltarea economica si sociala a orasului.
Pasi Rajala, seful departamentului de urbanism Primaria Helsinki: Dupa cum vedeti, vremea in Finlanda nu este prea placuta tot timpul — de fapt, este destul de rea in cea mai mare parte a timpului — asa ca acesta este unul dintre motivele pentru care spatiile subterane sunt convenabile. De exemplu, sub centrul orasului exista o retea de tuneluri pe care o folosim destul de des, mai ales atunci cand ploua foarte tare sau este foarte frig.
Astfel, poti sa folosesti tunelurile ca sa mergi de la statia de metrou la un centru comercial. Statiile de autobuze sunt si ele organizate sub pamant.
Asta-i primul set de usi antiatomice, al doilea la 10 metri si al treilea.
Nina Javrenkkula, specialist comunicare Serviciul Protectie Civila Helsinki: Avem tot timpul in gand sa aiba o utilizare duala. Pe timp de pace, daca lumea foloseste buncarele, sunt intretinute mai bine decat daca le-am tine goale.
Pasi Rajala, seful departamentului de urbanism Primaria Helsinki: Primul masterplan pentru subteran a fost realizat in 2011. Iar in 2021 am adoptat o noua varianta, revizuita. Avem multe spatii subterane si vom avea mult mai multe in viitor.
Filozofia finlandezilor este ca in caz de razboi, lumea nu fuge. Au planuri de evacuare doar pentru persoanele vulnerabile. Restul raman sa lupte sau merg la munca.
Nina Javrenkkula, specialist comunicare Serviciul Protectie Civila Helsinki: In caz ca se va intampla ceva, noi ne-am dori ca oamenii sa ramana in oras pentru ca vrem ca orasul sa functioneze. Avem nevoie de asistenti si medici in spitale, incercam sa tinem scolile deschise pe cat se poate, deci avem nevoie de profesori. Vrem ca orasul sa functionez si pe timp de razboi.
De exemplu, in 2014, cand Rusia a invadat Crimeea, finlandezii au terminat lucrarile de extindere a Parlamentului. N-au lucrat la suprafata, ci sub pamant, unde au sapat un buncar pentru politicieni.
Iar in noiembrie anul acesta vor face si exercitii cu toti parlamentarii, care se vor duce in buncar ca sa inteleaga cum vor veni la munca sa legifereze in caz de razboi. Exista inclusiv o sala de plen sub pamant, in oglinda cu cea de la suprafata.
Pe aceasta frontiera lunga si tacuta dintre est si vest, Finlanda si-a invatat lectia rezilientei. O tara mica, dar cu o vointa uriasa, care a supravietuit razboaielor, presiunilor si iernilor aspre. Aici, in nord, forta nu se masoara numai in numarul de soldati, cat si in educatie si in coeziunea unui intreg popor.
Taguri & Cuvinte Cheie:
O armata cat o tara si uluitorul oras subteran de sub Helsinki. Pentru finlandezi, pregatirea de razboi face parte din viata armata tara uluitorul
o armata cat o tara si uluitorul oras subteran de sub helsinki # pentru finlandezi # pregatirea de razboi face parte din viata