Ne apropiem de nivelul de trai din Vest, doar ca am redus viteza. Economistul sef al BNR explica de ce
Categoria:
actualitate
1
Ne apropiem de nivelul de trai din Vest, doar ca am redus viteza. Economistul sef al BNR explica de ce
Convergenta economiei Romaniei la UE se refera despre cat de repede recupereaza economia noastra decalajele fata de media Uniunii Europene – la salarii, preturi, putere de cumparare sau infrastructura. E ca un fel de cursa de ajungere din urma:
Daca Romania creste mai repede decat media UE, se apropie de nivelul de trai occidental. Daca creste mai lent sau are inflatie si dezechilibre mari, ritmul incetineste.
Cum se masoara acest proces
Indicatorii cei mai folositi sunt:
PIB pe locuitor in paritate de putere de cumparare (PPS) – arata cata valoare economica produce Romania pe om, comparabil cu alte tari;
AIC (consumul individual efectiv) – arata cat de mult pot cumpara efectiv gospodariile, adica nivelul de viata real.
De mentionat ca in anii 2000–2020, Romania a avut o convergenta spectaculoasa: a trecut de la circa 30 din media UE la aproape 80. In ultimii ani insa, ritmul a incetinit – nu mai pierdem teren, dar nici nu mai recuperam la fel de repede.
Pe scurt:
Convergenta economica inseamna drumul Romaniei de la o economie mai saraca la una apropiata de standardele vestice. Nu e un sprint, ci un maraton, in care conteaza cat de sanatos creste economia, nu doar cat de repede.
In 2023–2024 ritmul a incetinit. Valoarea PIBlocuitor (PPS) – indicatorul standard de convergenta – a stat practic pe loc: ~78 din media UE in 2023–2024 (dupa un deceniu de cresteri rapide).
Valentin Lazea in studioul HotNews, Foto: Hotnews
AIClocuitor (consumul efectiv sau bunastarea efectiva a gospodariilor) a mai facut un pas inainte: ~88 din media UE in 2024 – peste Grecia, Ungaria, Croatia – deci pe consum material convergenta a continuat.
Motorul ciclic a slabit: cresterea a coborat la ~0,9 in 2024, pe fondul investitiilor private slabe si al deficitului extern ridicat.
Ritmul pe termen scurt depinde de: relansarea investitiilor (inclusiv PNRR), corectia deficitelor, dezinflatie si productivitate.
Pana in prezent, convergenta s-a facut prin ignorarea completa a echilibrilor macroeconomice. Deci, deficitul bugetar, deficitul de cont curent, inflatia, au fost indicatori care n-au interesat aproape pe niciunul dintre decidenti si, ca atare, Romania a ajuns pe ultimul loc din Uniunea Europeana la acesti trei indicatori. La toti trei!, avertizeaza Valentin Lazea, economistul sef al BNR.
Suntem pe ultimul loc de departe. Nu poti sa speri sa continui, cand ai aceste pietre de moare agatate de picior, mai spune el intr-o conferinta organizata de confederatia Concordia.
Lazea mai spune ca o alta cauza este dominatia politicului asupra fiscalului. De prea putine ori, in guverne, se facea auzita vocea ministrul de finante. In orice tara dezvoltata, ministrul de finante este cel care are drept de veto in guvern. El are painea si cutitul! La noi, ministrul de finante este omul care preia cererile si se straduieste sa le acomodeze pe cat posibil mai mult. Nu e al doilea ca putere dupa prim-ministru cum normal ar trebui sa fie. Asta indica o problema institutionala grava!, mai spune Lazea.
Al treilea motiv, in opinia lui este mantra absurda ca Banca Centrala ar putea corecta orice dezechilibre create prin politicile fiscale.
Toate aceste obiceiuri ar trebui sa dispara, spune Lazea, care a mai spus si cum am putea relua apropierea de nivelul de trai din Vest.
Salariile sa nu creasca mai rapid decat productivitatea. Si asta, an de an, pe termen lung. Apoi, pensiile sa nu creasca mai rapid decat salariile. Avem nevoie de integrarea mai deplina economiei in lanturile de productie europene. Si, nu in ultimul rand, asigurarea autosuficientei si chiar a unui excedent in materie de energie si de produse alimentare. Pentru ca un stat trebuie sa aiba acest minim – energie si alimente, ca sa-si satisfaca necesitatile interne!, mai spune economistul sef al BNR.
Reamintim ca in anul 2024, cele mai mari rate ale saraciei s-au inregistrat in regiunile Sud-Vest Oltenia (29,8), Sud-Est (26,8) si Nord-Est (26,4), iar cea mai mica in Bucureṣti-Ilfov (3,7). Din analiza evolutiei ratei saraciei in anul 2024, faṭa de anul 2021, se observa ca cea mai mare scadere s-a intalnit in regiunea Nord-Est (cu 9,1 puncte procentuale), urmata de regiunea Vest (cu 7,4 puncte procentuale) si Sud-Muntenia (cu 5,6puncte procentuale). Crestere a ratei saraciei in perioada analizata s-a inregistrat doar in regiunea Bucuresti – Ilfov (cu 0,8 puncte procentuale).
Potrivit Statisticii, numarul persoanelor sarace a fost anul trecut de 3,59 milioane de romani. Cea mai inalta incidenta a saraciei se intalneste in randul tinerilor de 18-24 ani. Astfel, in anul 2024 ponderea tinerilor aflati in risc de saracie, a fost de 22,2. Saracia este inegal distribuita si in profil regional. In anul 2024, rata saraciei a fost de 8 ori mai mare in regiunea Sud-Vest Oltenia decat in regiunea Bucuresti-Ilfov.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Ne apropiem de nivelul de trai din Vest, doar ca am redus viteza. Economistul sef al BNR explica de ce apropiem nivelul trai
ne apropiem de nivelul de trai din vest # doar ca am redus viteza # economistul sef al bnr explica de ce