Ne-am inselat in privinta postului alimentar: ce arata rezultatele unui studiu urias
Categoria:
2
Ne-am inselat in privinta postului alimentar: ce arata rezultatele unui studiu urias
Oricat de eficient ar fi postul alimentar pentru slabit, se crede adesea ca lipsirea organismului de hrana ar putea avea un impact negativ asupra capacitatii intelectuale. Dar este afectarea performantei cognitive o consecinta inevitabila a postului?Potrivit unei ample analize publicate recent, nu neaparat. Pe baza unei evaluari a 63 de articole stiintifice, reprezentand 71 de studii independente si incluzand un total de 3. 484 de participanti, cercetarea a constatat ca nu exista diferente semnificative in performanta cognitiva intre persoanele care tineau post si cele care aveau mese regulate. Este o replica solida la ideea ca restrictiile moderate si de scurta durata ale alimentatiei epuizeaza resursele mentale ale oamenilor sanatosi — o idee intalnita peste tot, de la reclamele la gustari (nu mai esti tu cand iti este foame) pana la mantra conform careia micul dejun este cea mai importanta masa a zilei. Cercetatorii din spatele analizei — psihologul Christoph Bamberg de la Universitatea Paris Lodron din Austria si neurocercetatorul cognitiv David Moreau de la Universitatea Auckland din Noua Zeelanda — nu vor ca oamenii care ar putea beneficia de post sa fie descurajati de teama ca acesta le va afecta claritatea mentala. Pentru majoritatea adultilor sanatosi, concluziile sunt linistitoare, a explicat Moreau intr-un comentariu pentru The Conversation. Poti incerca postul intermitent sau alte forme de post fara sa iti faci griji ca iti vei pierde agerimea mentala. Pentru a analiza toate aceste date, cercetatorii au folosit o abordare statistica bayesiana — o metoda care estimeaza probabilitati, in loc sa ofere raspunsuri alb-negru, de tip da sau nu. In acest caz, ei au investigat daca postul afecteaza sau nu performanta cognitiva. Metoda este deosebit de utila atunci cand trebuie comparate multe surse statistice diferite. Abilitatile cognitive evaluate in studii au inclus memoria, luarea deciziilor, viteza de reactie si acuratetea raspunsurilor. Privite in ansamblu, aceste teste au aratat ca postul de scurta durata (cu o durata mediana de 12 ore) nu a modificat semnificativ rezultatele. Au existat insa si nuante. Cercetatorii au observat scaderi modeste ale performantei cognitive in perioadele de post mai lungi de 12 ore si declinuri vizibile la copii si adolescenti (desi acestia au reprezentat doar o mica parte dintre participanti). Acest lucru sugereaza ca creierul tanar, aflat in dezvoltare, ar putea fi mai vulnerabil la perioadele indelungate fara hrana si ca, pentru copii si adolescenti, cele trei mese regulate pe zi sunt foarte importante. Interesant este ca efectele s-au observat mai ales in sarcinile cognitive legate de mancare. Este posibil ca anumite circuite cerebrale foarte specifice sa inceapa sa functioneze diferit in timpul postului, insa vor fi necesare studii suplimentare pentru a confirma acest lucru. Deficitele de performanta apareau adesea doar in sarcini care implicau stimuli alimentari, cum ar fi privirea unor imagini cu mancare sau procesarea unor cuvinte legate de alimente, a spus Moreau. In schimb, performanta in sarcinile cu continut neutru a ramas in mare parte neafectata. Foamea ar putea devia selectiv resursele cognitive sau ar putea provoca distragerea atentiei doar in contexte legate de mancare, insa functionarea cognitiva generala ramane in mare parte stabila. Cercetatorii au mai descoperit ca persoanele aflate in post aveau tendinta de a obtine rezultate mai slabe la testele cognitive efectuate mai tarziu in timpul zilei — posibil un indiciu ca lipsa hranei amplifica scaderile naturale de concentrare asociate ritmurilor circadiene. Pe langa faptul ca ajuta unele persoane sa isi controleze greutatea, postul a fost asociat in studii si cu alte beneficii pentru sanatate, inclusiv imbunatatirea sanatatii cardiovasculare si reducerea inflamatiei. Oamenii de stiinta cred ca postul produce schimbari importante in modul in care functioneaza organismul, inclusiv in felul in care acesta isi schimba sursa de energie — de la rezervele de glicogen la utilizarea grasimii corporale, mai ales sub forma unor compusi numiti corpi cetonici. Avand toate acestea in vedere, Moreau concluzioneaza ca postul ar trebui privit mai degraba ca un instrument personal, decat ca o recomandare universal valabila. Nu exista o solutie potrivita pentru toata lumea, iar postul este cel mai bine practicat in consultare cu un medic. Concluzia principala este una linistitoare: performanta cognitiva ramane stabila in timpul postului de scurta durata, ceea ce sugereaza ca majoritatea adultilor sanatosi nu trebuie sa se teama ca un post temporar le va afecta claritatea mentala sau capacitatea de a-si desfasura activitatile zilnice, a spus Moreau. Cercetarea a fost publicata in revista Psychological Bulletin, scrie sciencealert. com.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Ne-am inselat in privinta postului alimentar: ce arata rezultatele unui studiu urias ne-am inselat privinta
ne-am # inselat # privinta