La granita identitatii. Intre gagauzi (I) – corespondenta din Republica Moldova
Categoria:
2
La granita identitatii. Intre gagauzi (I) – corespondenta din Republica Moldova
Li se lumineaza fetele si devin galagiosi cand le spun ca una din strabunicile mele a fost gagauza. Brusc avem ceva in comun si nu mai e asa de rau rumanski rumanski.
Au 12 ani chicotesc imita tot ce incercam sa le spunem in engleza ne imita inclusiv gesturile se amuza si se muta ca un roi de gaze in jurul nostru.
Sunt copiii gagauzilor din a caror identitate rusii nu au mai lasat nimic pentru mai tarziu.
O istorie de secole rasa de sovietici
Suntem in curtea scolii din Copceac al doilea cel mai mare sat al Gagauziei izolat de restul regiunilor. E pranzul si cautam muzeul lor de istorie al gagauzilor.
Copiii sunt in pauza si vin spre noi ca pisicile curiosi dar de la distanta. Le vorbesc in romana si ma privesc ca si cum e prima data cand aud limba imi raspund in rusa le spun Niet (Nu) incerc in engleza.
Un pusti imi spune ca are 20 de ani in loc de 12 altul ca suntem la school one si trebuie sa ajungem la school two unde e muzeul. Fetele rad si se ascund in spatele lor cand incerc sa vorbesc cu ele.
Invata rusa gagauza si teoretic engleza. Nici vorba de romana.
Aici e un fel de no man’s land nu e nici Rusia dar spun ei nici Moldova si in niciun caz Romania careia teritoriul i-a apartinut intre 1918 si 1940.
Si nici urma nici de Turcia de unde isi au radacinile cu care se mandresc si pentru care familiile lor vor ca regiunea sa fie autonoma pentru ca ei sunt altceva decat moldoveni rusi romani.
Gagauzii sunt urmasii turcilor selgiucizi care s-au refugiat in Dobrogea bulgareasca incepand cu 1236 din cauza conflictelor dintre triburile turcice de la acea vreme.
Odata stabiliti in Bulgaria au trecut la ortodoxie si au convietuit fara probleme cu populatia autohtona. Au devenit ceea ce azi numim gagauzi.
Peste jumatate de mileniu la inceputul secolului al XIX-lea Imperiul Tarist ocupa Basarabia (1812) si ii alunga pe tatarii nogai musulmani din sudul regiunii pe care o recolonizeaza cu crestin-ortodocsi: gagauzi si bulgari pe care ii importa timp de trei decenii.
Astazi tot ce mai aminteste de istoria si identitatea gagauzilor sunt fantanile din poarta-n poarta batute in mozaic sau vopsite in culori vii si banii trimisi de Ankara pentru investitii in educatie.
Din toate satele si orasele gagauze pe care le-am parcurs de la Vulcanesti Carbalia Copceac Ceadir-Lunga la Congaz si Comrat in Carbalia e singurul loc in care ceva-ceva din atmosfera Turciei mai e pastrat.
Carbalia e cel mai mic sat gagauz izolat de insasi Gagauzia pustiu si arsuzitor de tacut la fel ca vaile si campurile ascunse dupa granita dintre Bulgaria si Turcia. In ultimii 30 de ani aproape toti localnicii de-aici s-au mutat in cimitir.
Cimitirul asta e cel mai viu loc din sat si pastreaza ceva infiorator de trist si incremenit in timp din istoria gagauzilor: Au fost pe-aici dar nimeni nu mai stie azi cine sunt.
Cruci de lemn fara nume si data zac infipte in pamantul uscat inecate in balarii sau cazute. In partea noua a cimitirului sunt pietrele sau monumentele funerare din ciment sau gresie neagra din care tasnesc sinistru spre tine priviri fixe si chipuri aspre.
Dupa 1944 Stalin a ras orice urma de turc din gagauzi si din satele lor a rusificat fortat comunitatile i-a izolat brutal de romanii carora gagauzii le fusesera loiali pana atunci si a inlocuit limba scrierea si cultura gagauza cu cea rusa. I-a sterilizat identitar.
Dar ce n-au putut sa inlocuiasca sovieticii au fost trasaturile turcice sau tataresti de pe chipurile copiilor din curtea scolii ori de fetele impietrite ale batranilor din pamant.
Cu toate astea in satele din Gagauzia e tabu sa intrebi de ce nimic din locurile lor nu mai aminteste de poporul lor? De ce istoria lor incepe la Lenin? De ce vorbesc rusa mai bine decat gagauza? De ce in muzeul lor sunt insirate portrete gigant cu Lenin steaguri URSS si simboluri sovietice?
Am intrebat toate lucrurile astea la muzeul amenajat intr-o scoala darapanata pe care vegheaza secera ciocanul si steaua sovietica si unde copiii din Copceac au fost dusi in excursie de profesoara de engleza in excursie chiar in ziua in care eram acolo.
Profesoara s-a facut ca nu intelege ce intrebam directorul muzeului Gheorghi care rupea putina romana pe care a invatat-o de la colegii de munca pe vremea cand lucra in Italia uitase ceva in alta camera si a plecat de langa noi.
I-am intrebat si pe copii daca vorbesc romana. Li se citea teama in ochi. Ca si cum rumanski e ceva rau despre care nu vorbesti ca s-ar putea sa se intample.
Unul mai fasnet m-a tras de maneca: I speak si imi arata cu degetele ca si cum ar masura putin. Il intreb ce stie isi aminteste cu greu Buna ziua Multumesc Ce faci?. Nu stie sa-mi spuna cate ore invata pe saptamana apoi tace nu mai vorbeste despre asta.
Vine alt tanc din spate si-mi distrage atentia. Imi arata cu degetul pe un perete cu fotografii. Sunt insirate femei incruntate cu batic sau fara cu parul prins sau fete brazdate: Hero hero! Ten eleven children. Sunt mamele eroine ale URSS care au nascut peste 10 copii. You? ma intreaba pustiul.
Eu am mers mai departe.
Gagauzia tuturor si a nimanui
Astazi Gagauzia inseamna trei regiuni sarace cu putin peste 100. 000 de locuitori (Vulcanesti Ceadir-Lunga si Comrat) puternic ruralizate acoperite cu vita de vie si dependente de ajutor si finantari fie de la Chisinau din UE Turcia si mai nou si Romania.
Dar gagauzii au cerut dreptul la autodeterminare adica vor sa se conduca singuri au votat prin referendum cu un scor covarsitor impotriva UE in anul anexarii Crimeei de catre Rusia si aleg sistematic parlamentari cu discurs anti-Romania anti-Occident.
In perioada interbelica istoricii consemnau o realitate pe dosul celei de azi: Gagauzii erau considerati dimpotriva minoritatea care se integrase cel mai bine in noul stat Romania invatau cel mai usor limba astfel aveau acces foarte rapid la alfabetizare si participau activ la viata cultural-sociala a tarii.
Cum a fost posibil virajul?
S-a intamplat dupa caderea URSS la inceputul anilor `90 sub imperiul fricii cultivate de sovietici cum ca Romania ar urma sa ocupe Moldova sa o anexeze si sa ii confiste independenta. 35 de ani mai tarziu si suna tot familiar nu?
Gagauzii au cerut atunci ca in cazul in care acest lucru se va intampla regiunea lor sa ramana autonoma de sine statatoare iar Parlamentul de la Chisinau dominat atunci de agrarienii deveniti ulterior satelitul comunistilor a acceptat asta incepand cu 1995.
Gagauzia este astazi papusata politic de la Moscova prin marionetele rusesti din Moldova iar lucrul asta se vede cel mai bine din toate regiunile sale in Comrat capitala Gagauziei rupta intre ravna pentru traiul occidental si sindromul Stockholmului rusesc. Tot aici presa din Moldova semnala anul trecut ca exista o cerere tot mai mare din partea parintilor de a-si inscrie copiii la scolile cu predare in limba romana pasaportul rapid spre UE.
Tesla Lincoln SUV-uri de lux misunau vineri dupa-amiaza in centrul capitalei prin fata bisericii din care iesea un zgomot asurzitor de clopote ritmat ca o incantatie hipnotica prin care gagauzii erau chemati la slujba. La intrare baticuri pestrite asteptau in cuier sa fie purtate de femeile care intrau cu capul descoperit.
Biserica rusa s-a implicat masiv in alegerile din Moldova la fel cum elementele bisericesti si ale religiei au fost uzate pana la psihoza de extremistii pro-rusi in campaniile electorale de anul trecut din Romania.
In 2014 peste 90procente din gagauzi au votat pentru apartenenta la Uniunea Vamala Rusia-Bielorusia-Khazahstan si s-au opus vehement aderarii la UE la fel s-au opus si Romaniei fata de care au o aversiune acerba pentru ca vor sa le ocupe tara.
Astazi cele mai importante artere rutiere din Gagauzia sunt reabilitate cu bani europeni la fel si institutii de invatamant sau spitale. Peste 50 de milioane de euro a investit UE in ultimul deceniu in localitatile gagauze. Localnicii spun insa ca UE vrea astfel sa ajunga mai aproape de granita cu Rusia.
Alegerile nicaieri
Politicienii nu se inghesuie sa-si faca propaganda electorala in Gagauzia. In doar trei din cele sase localitati pe care le-am documentat la pas din care una era capitala Comrat am vazut bannere electorale dar si acolo cate unul-doua de la patriotii comunisti si cate unul de la Alternativa sau Alianta Moldovenilor.
In Vulcanesti cea mai sudica regiune a Moldovei oras flancat de Galati si raioanele Odesa si Cahul despre care legenda spune ca a primit numele dupa Volcan unul din cei trei frati armeni mosieri care s-au asezat aici in Evul Mediu aproape ca nu exista alegeri duminica. Nimic nu aminteste de scrutin in afara de doua afise ale ministerului de Interne care te anunta sa nu te joci cu votul ca vei pierde totul.
Nici in orasul Ceadir Lunga sau Congaz cel mai mare sat din Gagauzia vineri dupa-amiaza nu se simtea iz de alegeri. Doar un Dodon intins pe-o casa langa Vlah si Voronin amintea ca in Gagauzia alegerile parlamentare au fost castigate din ‘90 incoace de comunistii fractiunile rupte din ei sau independentii papusati de Rusia.
Toate localitatile astea insa au in comun un lucru. Un personaj. Incepand cu anii `40 rusii au pulverizat memoria colectiva a gagauzilor si i-au sovietizat l-au infipt pe Lenin fondatorul Uniunii Sovietice in creierii istoriei gagauzilor la capataiul lor identitar.
Astazi in fiecare dintre centrele urbane sau satele mai maricele din Gagauzia exista o statuie a lui Lenin care ranjeste sau indeamna la revolutie de la multi metri inaltime iar undeva prin apropiere cate o statuie a soldatului rus cazut la datorie in invazia sovietica din Afganistanul anilor ‘80.
Strada principala din capitala gagauza Comrat se numeste Lenin. Strada principala din Vulcanesti orasul si regiunea gagauze cele mai aproape de Romania se numeste Lenin. Strada principala din enclava gagauza izolata Copceac se numeste Lenin. Strada principala din regiunea gagauza Ceadir-Lunga se numeste Lenin. Strada principala din Congaz cel mai mare sat gagauz se numeste Lenin. Strada principala din Carbalia cel mai mic sat gagauz se numeste Lenin.
Gagauzul Lenin.
Corespondenta din Republica Moldova publicata si in Context. ro si Info Sud-Est. A contribuit Cristian Andrei Leonte.
GALERIE FOTO
Taguri & Cuvinte Cheie:
La granita identitatii. Intre gagauzi (I) – corespondenta din Republica Moldova granita identitatii. intre
la granita identitatii # intre gagauzi (i) – corespondenta din republica moldova