INTERVIU. Donatorilor din Rusia le este frica sa ne sprijine. De ce s-a inchis organizatia din Rusia care a ajutat peste 10.000 de victime ale violentei domestice
Categoria:
actualitate
1
INTERVIU. Donatorilor din Rusia le este frica sa ne sprijine. De ce s-a inchis organizatia din Rusia care a ajutat peste 10.000 de victime ale violentei domestice
Cunoscuta organizatie Nu violentei din Rusia, care ajuta victimele violentei domestice, a anuntat ca-si inceteaza misiunea dupa ce a fost declarata agent strain, de catre autoritatile de la Moscova. Activitatea a devenit imposibila, din cauza restrictiilor financiare – platformele de plati refuza sa colaboreze cu noi – dar si a fricii donatorilor din Rusia de a ne sprijini, spune fondatoarea organizatiei, Anna Rivina, intr-un interviu pentru publicul HotNews.
Intre 2022 si 2023, se estimeaza ca peste 2200 femei din Rusia au murit in urma violentei domestice.
Fondatoarea organizatiei Nu violentei spune ca este mai complicat sa adopti in Rusia o lege anti-violenta domestica in timp de razboi, pentru ca exista asteptarea ca militarii care se intorc de pe front sa beneficieze de anumite inlesniri din acest punct de vedere.
Centrul Nasiliu. net din Rusia (traducere din rusa – Violentei. nu) a ajutat peste 10 mii de victime ale violentei domestice, in marea lor majoritate femei, de la infiintarea in 2015. ONG-ul a anuntat recent ca-si inceteaza activitatea:
,In aceasta luna noiembrie, «Violentei. nu» ar fi putut sarbatori 10 ani. Ne-am dorit foarte mult sa marcam aceasta aniversare impreuna cu voi, sa ne amintim cat de multe am reusit sa facem si sa simtim forta de a merge mai departe: sa vorbim, sa ajutam, sa fim alaturi. Dar, din mare pacate, nu mai avem aceasta posibilitate. «Violentei. nu» se inchide.
In anul 2020, Ministerul Justitiei a desemnat centrul Violentei. nu drept agent strain, iar in 2023 a inclus-o in registru si pe Anna Rivina, fondatoarea organizatiei: Mai intai ni s-a interzis sa organizam evenimente. Apoi – sa desfasuram activitati educative. Tot mai multi oameni se temeau sa se apropie de noi, tot mai multe servicii refuzau sa ofere ajutor, blocand accesul victimelor la sprijin. Cercul din jurul viitorului nostru se strangea, pana cand nu a mai ramas deloc spatiu pentru activitate. In septembrie am fost privati definitiv de donatiile din Rusia, scrie in mesajul organizatiei postat pe site-ul acesteia.
Pentru a afla de ce o tara unde violenta domestica este foarte raspandita inchide un astfel de centru, HotNews a realizat un interviu cu fondatoarea Violentei. nu, Anaa Rivina, prin intermediul Departamentului de comunicare a organizatiei.
Donatorilor din Rusia le este frica sa ne sprijine
Anna Rivina. FOTO: Arhiva personala
– In primul rand, ne spuneti cum au explicat autoritatile faptul ca organizatia dumneavoastra a fost desemnata agent strain? Ati putut contesta aceasta decizie?– Versiunea oficiala a fost presupusa primire de granturi straine. In realitate insa, Centrul nu a primit niciun grant. Neoficial, motivul real a fost implicarea activa a Centrului si a fondatoarei sale, Anna Rivina, in cazul surorilor Haciaturian (n. r. - este vorba despre un caz faimos din Moscova din 2018, cand trei fete, care au fost batute, torturate si abuzate sexual de tatal lor, l-au ucis cu un cutit, un ciocan si un spray lacrimogen), precum si participarea la dezbaterile privind proiectul de lege pentru prevenirea violentei domestice in Rusia.
– De ce, in opinia dumneavoastra, autoritatile ruse nu doresc ca organizatia sa isi continue activitatea?– Nu suntem singura organizatie declarata agent strain in Rusia. Decizia de a ne inchide ne apartine, dar a fost cauzata de conditiile create in prezent pentru agentii straini.
Activitatea a devenit din ce in ce mai dificila, daca nu imposibila, din cauza restrictiilor financiare – platformele de plati refuza sa colaboreze cu noi, dar si a fricii donatorilor din Rusia de a ne sprijini.
Timp de 10 ani, proiectul Насилию. нет (Nu violentei) a aparat drepturile femeilor si ale victimelor violentei domestice. Am vorbit constant despre necesitatea unei legi privind prevenirea violentei domestice. Probabil ca astazi o asemenea pozitie este considerata nepopulara, iar statul o interpreteaza ca pe o activitate politica, desi organizatia noastra nu s-a pozitionat niciodata ca una politica. – Cum ar trebui sa arate, in opinia dumneavoastra, o lege impotriva violentei domestice si de ce credeti ca se opun autoritatile adoptarii unui astfel de act normativ?– Daca se incepe elaborarea si adoptarea unei legi privind violenta domestica ar insemna, de fapt, sa se recunoasca oficial, la nivel de stat, ca problema violentei domestice exista si ca este una sistemica. In contextul actual, cand oficialii rusi vorbesc mult despre valorile traditionale, despre rolul familiei etc, o asemenea recunoastere contrazice direct linia ideologica a statului. De exemplu, presedinta Comisiei pentru protectia familiei din Duma de Stat, Nina Ostanina, a declarat anul trecut ca o astfel de lege nu poate fi adoptata in Anul Familiei. Acesta este primul motiv.
Al doilea motiv tine de contextul actual: multe organizatii pentru drepturile omului considera nepotrivita adoptarea unei asemenea legi in timp ce se desfasoara actiuni militare.
Este clar ca intr-o astfel de situatie ar putea exista anumite inlesniri pentru asa-numita elita de astazi, de exemplu, pentru militarii care se intorc din zonele de razboi.
In plus, la elaborarea unei asemenea legi ar trebui implicati nu doar functionari de stat, ci si specialisti care lucreaza de ani de zile cu aceasta problema, ONG-uri, aparatori ai drepturilor omului, psihologi, juristi.
Dar, dupa ce o parte dintre centrele care activau in domeniu au fost practic distruse prin etichetarea drept agenti straini (Насилию. нет, Centrul Anna), iar altele supravietuiesc cu greu, este evident ca nimeni nu va fi invitat sa participe la o astfel de discutie.
In ceea ce priveste continutul legii, nici intre aparatorii drepturilor omului nu exista o viziune unitara. Centrul nostru, de exemplu, a insistat ani la rand asupra necesitatii macar de a impinge o varianta de lege care sa defineasca clar termenul de violenta domestica si sa stabileasca tipurile sale, psihologica, fizica, economica.
Doar prin aceasta definire s-ar putea incepe lucrul eficient la nivel juridic: victimele ar putea apela la politie si in instanta. Desigur, conteaza si continutul legii. De exemplu, propunerea depusa anul trecut de partidul Liberal Democrat nu mentiona deloc violenta fizica (care a fost decriminalizata in Rusia din 2017), iar victima era cea care, potrivit propunerii, urma sa fie mutata din locuinta, nu agresorul.
Totusi, nu este suficient doar sa existe o lege. Este nevoie de educatie si constientizare la toate nivelurile: sa se vorbeasca despre violenta domestica in scoli; femeile sa fie informate in policlinici si spitale; sa se lucreze cu politistii, care deseori refuza sa primeasca plangerile; sa se pregateasca procurorii si judecatorii; sa se discute deschis despre aceasta problema in mass-media; sa se creeze centre de criza si fonduri de sprijin; sa se lucreze si cu agresorii, nu doar cu victimele.
Doar printr-o abordare sistemica se poate imbunatati cu adevarat situatia actuala. Iar in lege ar trebui prevazute clar drepturile persoanei agresate, raspunderea agresorului si obligatiile institutiilor de aplicare a legii.
Peste 10. 000 de victime din Rusia au fost ajutate
– In aproape 10 ani de activitate, cate cazuri au trecut prin organizatie? Care este profilul beneficiarilor? Cati angajati ati avut si exista persoane care au ramas in Rusia? Le este pusa viata in pericol?– Proiectul exista de 10 ani, dintre care 7 ani s-a ocupat direct de ajutorarea victimelor. In acest timp, specialistele noastre au oferit sprijin pentru peste 10 mii de persoane, prin consiliere psihologica, grupuri de suport si asistenta juridica.
Beneficiarii sunt foarte diferiti, dar majoritatea sunt femei, de varste variate: de la tinere sub 30 de ani pana la femei de peste 50 de ani care au trait ani intregi in relatii abuzive. Situatia financiara sau statutul social nu exclud prezenta violentei domestice – am avut inclusiv femei de afaceri prospere care au cerut sprijin.
De-a lungul anilor, echipa a variat intre 30–40 de persoane si doar cativa membri in perioade mai dificile. In prezent, aproximativ 15 angajati-cheie continua sa lucreze, o parte dintre ei aflandu-se in Rusia. Din punct de vedere juridic, activitatea lor nu este interzisa, iar organizatia a respectat mereu legea tocmai pentru a evita orice risc pentru echipa.
– Care sunt cele mai dificile cazuri in care nu mai puteti oferi ajutor din cauza inchiderii organizatiei?– Cea mai grea decizie a fost suspendarea programului SOS cazare, care oferea refugiu victimelor aflate in pericol de viata. Femeile puteau ajunge la adapostul nostru impreuna cu copiii si ramane acolo temporar, in siguranta. Astazi, stim, si chiar autoritatile recunosc, ca centrele de criza si adaposturile din Rusia sunt supraaglomerate, nu mai exista locuri disponibile.
Multe femei nu pot parasi relatiile abuzive tocmai pentru ca nu au unde merge, nu au locuinta sau bani pentru o chirie temporara. In aceste conditii, un adapost ofera nu doar siguranta fizica, ci si un moment de respiro si de reflectie asupra urmatorilor pasi.
– Exista posibilitatea de a continua activitatea intr-un alt format? Care sunt planurile pentru viitor?– Deocamdata, Centrul nu are planuri concrete de a continua sub o alta forma. In ceea ce o priveste pe fondatoarea Centrului, Anna Rivina, daca va initia un nou proiect, il va anunta in retelele sale sociale si in presa. Dupa cum a spus in mai multe interviuri, timpul va arata ce va urma; in prezent, prioritatea este sa isi indeplineasca toate angajamentele fata de persoanele care au solicitat ajutor. Centrul isi va continua activitatea pana la sfarsitul lunii decembrie.
10 ani de activitate
Proiectul Насилию. нет (Violentei. nu) a inceput sa functioneze in 2015 ca o initiativa de voluntariat. Trei ani mai tarziu, a obtinut statutul de organizatie autonoma necomerciala. Fondatoarea organizatiei este jurista si politoloaga Anna Rivina. Centrul se prezenta drept singura organizatie nonguvernamentala la care se putea apela din orice colt al lumii pentru a primi ajutor complex, fara obstacole birocratice. Proiectele sale informationale ajungeau la sute de mii de persoane.
Taguri & Cuvinte Cheie:
INTERVIU. Donatorilor din Rusia le este frica sa ne sprijine. De ce s-a inchis organizatia din Rusia care a ajutat peste 10.000 de victime ale violentei domestice interviu. donatorilor rusia
interviu # donatorilor din rusia le este frica sa ne sprijine # de ce s-a inchis organizatia din rusia care a ajutat peste 10