Incepe summitul climatic COP30. Ce este de ce este important si care sunt provocarile in materie de stiinta a climei?
Categoria:
1
Incepe summitul climatic COP30. Ce este de ce este important si care sunt provocarile in materie de stiinta a climei?
In fiecare an conferinta ONU despre clima genereaza sute de titluri in presa despre eforturile globale de a salva lumea de la catastrofa climatica. Anul acesta conferinta incepe luni in orasul brazilian Belem situat in padurea tropicala. Dar ce se intampla mai exact la aceste summituri anuale? Reuters face o prezentare generala a evenimentului si a mizelor lui transmite News. ro.
CE ESTE COP?
Conferinta anuala este cunoscuta sub numele de COP care inseamna Conferinta Partilor care au semnat tratatul ONU privind clima din 1992. Tratatul denumit Conventia-cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice (UNFCCC) a angajat tarile sa colaboreze pentru a combate schimbarile climatice – o problema pe care au recunoscut-o toate tarile si care poate fi abordata cel mai bine impreuna.
Tratatul a stabilit de asemenea principiul responsabilitatilor comune dar diferentiate ceea ce inseamna ca tarile bogate responsabile pentru cea mai mare parte a emisiilor care contribuie la incalzirea planetei poarta o responsabilitate mai mare in rezolvarea problemei.
Presedintia rotativa detinuta in prezent de Brazilia stabileste agenda summitului si lucreaza pe tot parcursul anului pentru a mobiliza guvernele in vederea unor actiuni si obiective comune. Apoi aceasta gazduieste summitul de doua saptamani atragand atentia globala asupra acestei probleme si oferind liderilor nationali sansa de a schimba idei si de a se responsabiliza reciproc.
De-a lungul anilor summiturile anuale au devenit un important centru de discutii geopolitice si financiare promovand ideea unui sat global care primeste toate tarile grupurile societatii civile intreprinderile si finantatorii.
DE CE AR TREBUI SA NE INTERESEZE COP30 IN ACEST AN?
Pentru multi cel de-al 30-lea summit climatic din acest an marcheaza un moment de inchidere a cercului.
Brazilia a gazduit Summitul Pamantului de la Rio unde a fost semnat tratatul UNFCCC in urma cu 33 de ani. Anul acesta tara a insistat ca evenimentul sa se intoarca la radacinile sale recunoscand cele mai vulnerabile grupuri din lume inclusiv grupurile indigene unele dintre ele participante la discutii.
Brazilia a cerut tarilor sa lucreze la realizarea promisiunilor din trecut cum ar fi angajamentele COP28 de a elimina treptat utilizarea combustibililor fosili in loc sa faca noi promisiuni.
COP30 este de asemenea primul summit care recunoaste esecul in atingerea obiectivului trecut de a preveni incalzirea cu peste 15 grade Celsius.
Brazilia a ales sa organizeze COP30 in orasul Belem din Amazon in speranta de a sublinia simbolic importanta padurilor mondiale care raman tinte pentru exploatarea forestiera si industrii precum mineritul agricultura si extractia combustibililor fosili.
CINE SUNT PRINCIPALII ACTORI LA SUMMIT?
Majoritatea guvernelor nationale trimit echipe la negocieri. Adesea tarile discuta impreuna in grupuri cu interese similare.
Printre vocile mai proeminente se numara Alianta Statelor Insulare Mici care se confrunta cu o amenintare existentiala din cauza cresterii nivelului marii si blocul G77+China al tarilor in curs de dezvoltare.
De asemenea influente sunt Grupul Africii si Grupul BASIC format din Brazilia Africa de Sud India si China.
Statele Unite care in ianuarie s-au angajat sa se retraga din Tratatul de la Paris privind schimbarile climatice s-au indepartat de rolul lor de lider pe care il aveau in trecut. China Brazilia si alte tari au intervenit pentru a umple golul.
CE SE INTAMPLA LA SUMMIT?
Campusul COP care se intinde pe o suprafata mare este adesea un furnicar de activitati cu activisti care incearca sa atraga atentia asupra cauzelor lor in timp ce corporatiile fac lobby pentru schimbarea politicilor si cauta acorduri comerciale.
Anul acesta a fost unul unicat renuntandu-se la evenimentele paralele obisnuite si lasandu-i pe finantatori sa se intalneasca la Sao Paulo in timp ce liderii locali s-au adunat la Rio de Janeiro. Aceste evenimente impreuna cu o intalnire a liderilor mondiali la Belem au fost organizate inainte de COP30 care va avea loc in perioada 10-21 noiembrie in speranta de a genera sprijin si impuls pentru actiuni climatice in cadrul negocierilor propriu-zise.
In prima saptamana a summitului negociatorii nationali isi vor prezenta prioritatile si vor evalua pozitiile reciproce. Ar trebui sa inceapa sa se contureze temele in timp ce tarile si companiile anunta planuri de actiune si angajamente de finantare pentru proiecte.
Negociatorii sunt de obicei insotiti de ministri nationali in a doua saptamana pentru a discuta deciziile finale inclusiv detaliile juridice si tehnice.
COP-urile rareori decurg fara probleme tarile luptandu-se pentru acorduri in interesul national si trasand linii rosii. Discutiile pot uneori sa se blocheze si sa duca la acrimonie.
Spre final negociatorii petrec adesea nopti intregi in sesiuni frenetice cautand compromisuri. Tarile se reunesc apoi pentru a aproba deciziile – prin consens nu prin unanimitate.
Sesiunea de inchidere cand ciocanul marcaza sfarsitul summitului este aproape intotdeauna amanata – uneori cu cateva zile.
PROBLEME CLIMATICE
Odata cu accelerarea ritmului schimbarilor climatice fenomenele meteorologice extreme si alte efecte au un impact din ce in ce mai mare asupra populatiilor si mediului inconjurator la nivel global. Reuters trece in revista cateva dintre evolutiile din acest an in domeniul stiintei climatice:
MAI CALD MAI RAPID
Temperaturile globale nu doar cresc ci cresc mai rapid decat inainte cu noi recorduri inregistrate pentru 2023 si 2024 si in anumite momente din 2025. Aceasta constatare a facut parte dintr-un studiu important in iunie care a actualizat datele de referinta utilizate in rapoartele stiintifice realizate la fiecare cativa ani de Grupul interguvernamental privind schimbarile climatice.
Noua cercetare arata ca temperatura medie globala creste cu 027 grade Celsius in fiecare deceniu – sau cu aproape 50procente mai repede decat in anii 1990 si 2000 cand rata de incalzire era de aproximativ 02 °C pe deceniu.
Nivelul marii creste si el mai rapid acum – cu aproximativ 45 milimetri pe an in ultimul deceniu comparativ cu 185 mm pe an masurati de-a lungul deceniilor incepand cu 1900.
Lumea este acum pe cale sa depaseasca pragul de incalzire de 15 °C in jurul anului 2030 dupa care oamenii de stiinta avertizeaza ca vom declansa probabil efecte catastrofale si ireversibile. Potrivit Organizatiei Meteorologice Mondiale lumea s-a incalzit deja cu 13-14 °C fata de era preindustriala.
PUNCTE FIERBINTI
Coralii de apa calda sunt intr-un proces de disparitie aproape ireversibil din cauza valurilor succesive de caldura marina – marcand ceea ce ar fi primul asa-numit punct de inflexiune climatica cand un sistem de mediu incepe sa treaca intr-o stare diferita.
Cercetatorii au avertizat in octombrie ca padurea tropicala amazoniana ar putea incepe sa se retraga si sa se transforme intr-un ecosistem diferit cum ar fi savana daca defrisarile rapide continua pe masura ce incalzirea globala depaseste 15 °C ceea ce este mai devreme decat se estimase anterior.
Ei au afirmat ca apa provenita din topirea calotei glaciare din Groenlanda ar putea contribui la prabusirea mai devreme a curentului oceanic numit Circulatia Meridionala de Inversare a Atlanticului (AMOC) care mentine iernile blande in Europa.
In Antarctica unde calota glaciara este de asemenea amenintata oamenii de stiinta sunt ingrijorati de scaderea ghetii marine care inconjoara continentul cel mai sudic. Similar cu ceea ce se intampla in Arctica pierderea ghetii expune apa intunecata care poate absorbi mai multa radiatie solara ceea ce amplifica tendinta generala de incalzire. De asemenea aceasta pune in pericol cresterea fitoplanctonului care consuma o mare parte din CO2-ul mondial.
INCENDII DE VEGETATIE
Pe langa valurile de caldura si seceta incendiile forestiere continua sa fie frecvente si severe.
Raportul din acest an privind starea incendiilor forestiere realizat de un grup de agentii meteorologice si universitati a estimat ca aproximativ 37 milioane de kilometri patrati au ars intre martie 2024 si februarie 2025 – o suprafata aproximativ egala cu cea a Indiei si Norvegiei la un loc.
Aceasta a fost o suprafata doar putin mai mica decat media anuala arsa in ultimele doua decenii. Insa incendiile au produs emisii de CO2 mai mari decat inainte deoarece au ars paduri cu o densitate mai mare de carbon.
CALDURA MORTALA
Cercetatorii lucreaza la metode de evaluare a riscurilor si a efectelor asupra sanatatii legate de caldura deoarece agentiile de sanatate si meteorologice ale ONU estimeaza ca aproximativ jumatate din populatia lumii se confrunta deja cu aceasta problema.
Agentiile estimeaza de asemenea ca productivitatea lucratorilor scade cu 2-3procente pentru fiecare grad peste 20 °C in timp ce un alt studiu in revista Lancet din octombrie estimeaza pierderi globale de peste 1 trilion de dolari din cauza pierderii productivitatii numai in ultimul an.
Nu exista o definitie internationala consistenta pentru decesele legate de caldura dar progresele tehnologice ajuta oamenii de stiinta sa acopere lacunele de date si sa compare conditiile de la un loc la altul.
De exemplu in Europa o echipa de la Imperial College din Marea Britanie a utilizat tendintele mortalitatii pentru a analiza peste 24. 400 de decese in aceasta vara legate de expunerea la caldura la aproximativ 30procente din populatia europeana. Ei au atribuit pana la 70procente din aceste decese caldurii provocate de clima pe baza acelorasi tendinte de mortalitate aplicate unui model al Europei fara incalzire globala.
Pentru vara europeana record de calda de anul trecut o alta echipa a utilizat modelarea computerizata pentru a examina statisticile de mortalitate impreuna cu datele privind temperatura si parametrii de sanatate estimand ca peste 62. 700 de decese au fost legate de caldura in 32 de tari sau aproximativ 70procente din populatia continentului.
ŞTIINTA SUB ATAAC
Administratia SUA condusa de presedintele Donald Trump care neaga schimbarile climatice spera sa reduca finantarea agentiilor care colecteaza si monitorizeaza datele climatice si meteorologice ingrijorand comunitatea stiintifica care subliniaza ca leadershipul SUA va fi greu de inlocuit.
Cererea bugetara a lui Trump pentru 2026 care urmeaza sa fie aprobata de Congres propune reducerea la jumatate a bugetului anual al NASA Earth Science la aproximativ 1 miliard de dolari si reducerea cheltuielilor NOAA cu mai mult de un sfert la 45 miliarde de dolari eliminand in acelasi timp departamentul de cercetare climatica printre alte reduceri.
In alte parti insa cheltuielile publice pentru stiinta sunt in crestere cu bugete record pentru cercetarea stiintifica in China Marea Britanie Japonia si Uniunea Europeana. Luna trecuta UE a deschis accesul publicului la monitorizarea in timp real a datelor meteorologice.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Incepe summitul climatic COP30. Ce este de ce este important si care sunt provocarile in materie de stiinta a climei? incepe summitul climatic
incepe summitul climatic cop30 # ce este de ce este important si care sunt provocarile in materie de stiinta a climei #