Exorcizarea umanitatii. Cum a prezis filosoful Jean Baudrillard inteligenta artificiala, cu 30 de ani inainte de ChatGPT
Categoria:
1
Exorcizarea umanitatii. Cum a prezis filosoful Jean Baudrillard inteligenta artificiala, cu 30 de ani inainte de ChatGPT
Unii scriitori par atat de exacti in evaluarea directiei in care se indreapta societatea si tehnologia, incat au fost etichetati drept profeti. Unul dintre cei mai importanti membri ai acestui club este filosoful Jean Baudrillard – chiar daca reputatia sa din ultimele doua decenii s-a diminuat, ajungand la o asociere cu o epoca acum apusa. br
Bran Nicol si Emmanuelle Fantin, doi profesori care scriu o noua biografie a lui Baudrillard, noteaza cat de premonitorii s-au dovedit a fi predictiile sale despre tehnologia moderna si efectele acesteia. Deosebit de perspicace este intelegerea sa asupra culturii digitale si a inteligentei artificiale – prezentata cu peste 30 de ani inainte de lansarea ChatGPT, subliniaza cei doi intr-un material publicat pe platforma The Conversation. br
In anii 1980, tehnologia de comunicatii de ultima generatie implica dispozitive care ni se par acum invechite: telefoane cu robot, faxuri si (in Franta) Minitel, un serviciu online interactiv care a existat inainte de internet. Insa geniul lui Baudrillard a constat in a anticipa ceea ce sugerau aceste dispozitive relativ rudimentare despre posibilele utilizari viitoare ale tehnologiei. br
La sfarsitul anilor 1970, el incepuse sa dezvolte o teorie extrem de originala a informatiei si comunicarii. Aceasta a luat amploare dupa publicarea cartii sale Simulacre si Simulare in 1981 (cartea care a influentat filmul Matrix din 1999). br
br
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social mediabr
In 1986, Baudrillard observa ca in societate scena si oglinda au facut loc unui ecran si unei retele. El a prezis utilizarea smartphone-ului, anticipand ca fiecare persoana va controla o masinarie care o va izola intr-o pozitie de suveranitate perfecta, ca pe un astronaut intr-o bula. Astfel de perspective l-au ajutat sa conceapa probabil cel mai faimos concept al sau: teoria conform careia paseam in era hiperrealitatii. br
In anii 1990, Baudrillard si-a indreptat atentia asupra efectelor inteligentei artificiale, in moduri care ne ajuta sa intelegem ascensiunea sa omniprezenta in epoca noastra si disparitia treptata a realitatii cu care ne confruntam acum tot mai acut, pe zi ce trece. br
Pentru cititorii lui Baudrillard, cazul recent al actritei de inteligenta artificiala Tilly Norwood, un pas aparent logic in dezvoltarea simularilor si a altor deepfake-uri, pare in deplina concordanta cu viziunea sa asupra lumii hiperrealiste. br
Baudrillard considera AI o proteza, echivalentul mental al membrelor artificiale, valvelor cardiace, lentilelor de contact sau imbunatatirilor chirurgicale ale frumusetii. Dupa cum explica in cartile sale Transparenta raului (1990) si Crima perfecta (1995), rolul sau este de a ne face sa gandim mai bine – sau de a gandi pentru noi insine. br
Dar era convins ca tot ce face, de fapt, este sa ne permita sa experimentam spectacolul gandirii, in loc sa ne angajam in gandire in sine. Acest lucru inseamna ca putem amana gandirea pentru totdeauna. Si, pentru Baudrillard, a rezultat ca a ne cufunda in AI echivala cu renuntarea la libertatea noastra. br
De aceea, Baudrillard credea ca cultura digitala grabeste disparitia fiintelor umane. Nu a vrut sa spuna la propriu, nici ca vom deveni inrobiti cu forta asa cum sunt oamenii din Matrix. In schimb, externalizarea inteligentei noastre catre o masinarie insemna ca ne exorcizam umanitatea. br
In cele din urma, insa, stia ca pericolul de a ne sacrifica umanitatea in favoarea unei masini nu este creat de tehnologie in sine, ci de modul in care ne raportam la ea. br
Ne indreptam din ce in ce mai mult catre modele lingvistice mari, precum ChatGPT, pentru a lua decizii in locul nostru, ca si cum interfata ar fi un oracol sau un consilier personal. br
Cele mai grave efecte ale acestei dependente sunt atunci cand oamenii se indragostesc de o inteligenta artificiala, experimenteaza o psihoza indusa de inteligenta artificiala sau sunt incurajati sa se sinucida de un chatbot. br
Fara indoiala, prezentarea umanizata a chatbotilor cu inteligenta artificiala, alegerea unui nume precum Claude sau prezentarea sa drept companion nu ajuta. Insa Baudrillard considera ca problema nu era atat tehnologia in sine, cat disponibilitatea noastra de a-i ceda realitatea. br
A te indragosti de un avatar al inteligentei artificiale sau a-i ceda puterea decizionala este un defect uman, nu unul al masinii. Dar este, in esenta, acelasi lucru. br
Bizareria tot mai mare a comportamentului botului Grok, al lui Elon Musk , poate fi explicata prin faptul ca are acces in timp real la informatii (opinii, afirmatii, teorii ale conspiratiei) care circula pe X, platforma in care este integrat. br
Asa cum fiintele umane sunt modelate de interactiunea noastra cu inteligenta artificiala, tot asa AI este transformata de utilizatorii sai. Dezvoltarile tehnologice din anii 1990, credea Baudrillard, au insemnat ca intrebarea sunt om sau masina? devenea deja imposibil de raspuns. br
El a fost intotdeauna increzator, insa, ca exista o distinctie care ramane valabila. AI nu ar putea niciodata sa se bucure de operatiunile sale asa cum fiinta umana – in dragoste, muzica sau sport, de exemplu – se poate bucura de miscarile fiintei umane. Dar aceasta este o predictie care s-ar putea dovedi gresita. Poate ca sunt generata de AI, a declarat Tilly Norwood in postarea de pe Facebook care a prezentat-o publicului, dar simt emotii reale. br
br
Taguri & Cuvinte Cheie:
Exorcizarea umanitatii. Cum a prezis filosoful Jean Baudrillard inteligenta artificiala, cu 30 de ani inainte de ChatGPT exorcizarea umanitatii. prezis
exorcizarea umanitatii # cum a prezis filosoful jean baudrillard inteligenta artificiala # cu 30 de ani inainte de chatgpt