DGIA, paravanul care l-a ferit pe ministrul Apararii de propriul scandal de coruptie
Categoria:
politica
1
DGIA, paravanul care l-a ferit pe ministrul Apararii de propriul scandal de coruptie
Cu alte cuvinte, DGIA a fost paravanul care l-a ferit pe ministru de un scandal ce putea exploda international. Iar astazi, paradoxal, aceeasi structura este pusa la zid, acuzata de tradare si amenintata cu curatenia politica din minister. In ultimele saptamani, ministrul Mosteanu a repetat, obsesiv, acelasi refren: DGIA a fost complice sau incompetenta. Declaratiile, rostite in direct la televiziuni si reluate de agentiile de presa, au fost lipsite de probe si de orice temei institutional. In loc sa sesizeze CSAT – singurul cadru legal in care asemenea acuzatii pot fi analizate –, ministrul a preferat microfonul, populismul si senzationalul. Problema e ca in realitate, spun surse din mediul militar, DGIA nu a fost parte a niciunei complicitati, ci a unei operatiuni de protectie. Intr-o discutie interceptata intre doi operatori civili implicati in licitatii pentru echipamente strategice, ar fi aparut numele ministrului, mentionat ca potential beneficiar al unui comision. Directia a blocat imediat contactul, raportand incidentul pe lant ierarhic si asigurand ca demnitarul sa nu fie asociat cu acea retea informala. In mod paradoxal, dupa aceasta actiune, au inceput presiunile politice. Conform informatiilor confirmate de mai multe surse, o parte a anturajului ministrului, deranjata de avertismentul DGIA, a incercat sa schimbe perspectiva: ofiterii care prevenisera compromiterea au devenit, brusc, suspecti de complicitate. Scenariul a fost apoi transformat in mesaj public. Ministrul a iesit la televiziune, acuzand DGIA ca stia si n-a facut nimic, fara sa spuna ca, de fapt, structura tocmai facuse ceva esential — il ferise de o legatura toxica. Astfel, institutia care i-a salvat cariera a devenit, peste noapte, tinta unei campanii de decredibilizare. In spatele spectacolului mediatic se afla o miza uriasa: 16,7 miliarde de euro din programul european SAFE – fondurile destinate apararii comune a Uniunii Europene. Romania are o pozitie strategica privilegiata, dar si o tentatie politica evidenta. SAFE functioneaza dupa reguli stricte: proiecte comune intre state, 65 procente continut european, transparenta totala. Orice directionare preferentiala este interzisa. In ultimele luni, mai multe directii din minister ar fi fost presate sa orienteze contractele catre companii indicate de cercurile politice care graviteaza in jurul USR. DGIA si DGARM, prin rolurile lor tehnice si de verificare, sunt obstacole naturale in calea acestei capturi. De aceea, campania de curatare are in realitate scopul de a elimina oamenii incomozi si de a instala conduceri docile. Declaratiile ministrului Mosteanu nu au ramas fara ecou in afara tarii. Surse diplomatice confirma ca Ambasada SUA si reprezentanti NATO au cerut clarificari. Partenerii aliati, care colaboreaza constant cu DGIA in teatre de operatiuni si in misiuni de intelligence comun, au privit cu surprindere atacul public al ministrului asupra propriului serviciu. In interiorul NATO, o asemenea declaratie echivaleaza cu o fisura de incredere. Schimbul de informatii se bazeaza pe loialitate si predictibilitate. Daca un ministru isi acuza propriul serviciu de tradare, partenerii pot decide sa reduca nivelul de clasificare al datelor furnizate Romaniei sau chiar sa excluda temporar DGIA din unele fluxuri sensibile. Cu alte cuvinte, o declaratie iresponsabila la Bucuresti poate produce efecte directe la Bruxelles, Mons sau Norfolk. Situatia actuala e absurda: DGIA, acuzata public de complicitate, este aceea care in aceste zile incearca sa repare pagubele produse de ministrul Apararii. Ofiterii din directie au fost nevoiti sa transmita aliatilor documente explicative, sa refaca increderea deteriorata si sa confirme ca Romania ramane un partener de incredere in schimbul de intelligence militar. In timp ce ministrul isi continua declaratiile despre curatenie, DGIA poarta in spate sarcina de a-l apara — inclusiv pe el — de consecintele propriilor cuvinte. E un paradox al sistemului: victima care isi apara agresorul, ca sa nu se prabuseasca intregul edificiu institutional. Pe fondul acestei situatii, mai multi juristi si fosti oficiali din aparare sustin ca ministrul a incalcat grav obligatiile legale. Potrivit Legii 4152002 privind organizarea CSAT, orice suspiciune de securitate nationala trebuia prezentata imediat in Consiliu. Faptul ca Mosteanu a preferat sa lanseze acuzatiile in presa il expune la raspundere pentru neglijenta in serviciu (art. 298 Cod Penal) si chiar pentru comunicarea de informatii false (art. 404 CP), intrucat a pus in pericol relatiile internationale si siguranta nationala. Cazul Mosteanu-DGIA este o radiografie a felului in care politicul poate distorsiona realitatea. DGIA nu a fost complice la nimic; dimpotriva, a fost cea care a prevenit un scandal de coruptie si a protejat imaginea ministrului. Astazi, aceeasi institutie e fortata sa suporte consecintele unui atac gratuit, sa restabileasca increderea partenerilor NATO si sa repare, discret si profesionist, ceea ce un om politic a distrus printr-o declaratie iresponsabila. In loc ca ministrul sa fie sprijinit pentru competenta, e salvat de discretia celor pe care ii acuza. Si in loc ca adevarul sa fie spus deschis, Romania isi pune in pericol propriul sistem de aparare pentru a acoperi o minciuna politica.
Taguri & Cuvinte Cheie:
DGIA, paravanul care l-a ferit pe ministrul Apararii de propriul scandal de coruptie dgia, paravanul care
dgia # paravanul care l-a ferit pe ministrul apararii de propriul scandal de coruptie