De ce tinerii aleg timpul liber si flexibilitatea in locul sigurantei financiare. La ce varsta pleaca din casa parintilor
Categoria:
stiri
2
De ce tinerii aleg timpul liber si flexibilitatea in locul sigurantei financiare. La ce varsta pleaca din casa parintilor
Tinerii din Romania fac schimbari semnificative in raport cu piata muncii, punand un accent mult mai mare pe flexibilitate si timpul liber decat pe siguranta financiara.
Intr-un interviu pentru stirileprotv. ro, economistul Lucian Fanea a precizat ca generatia Z este mai dispusa sa accepte joburi temporare si sa isi schimbe frecvent locul de munca pentru a se potrivi asteptarilor si nevoilor lor.
Acestia sunt mai atrasi de joburi care ofera beneficii suplimentare si conditii de munca mai flexibile, in contrast cu generatiile anterioare, care valorificau stabilitatea financiara si carierele pe termen lung.
Stirile PRO TV: Cum s-a schimbat raportarea tinerilor la munca, bani si cariera fata de generatiile anterioare? Se mai poate vorbi despre cultul stabilitatii in contextul actual?
Lucian Fanea, economist: Este o schimbare semnificativa fata de generatiile anterioare. Tinerii de azi au o mai mare flexibilitate si accepta mai usor schimbarea frecventa a jobului daca nu corespunde nevoilor si mai ales asteptarilor lor. Tinerii de astazi, absolventii care termina acum o facultate au asteptari foarte mari de la locul de munca, de la angajator, in ce priveste salariul, conditiile de munca, avantajele locului de munca, beneficiile extra pe care le au, in totala discrepanta cu abilitatile, cunostintele si mai ales dorinta ce le pot oferi prin munca. Tinerii din generatia precedenta raman si acum mai ancorati spre cariera si performanta financiara, apreciaza stabilitatea locului de munca, in primul rand, ca un confort si o siguranta, avand in trecut experiente neplacute generate de anumite perioade de crize economice (cum a fost cea din 2008-2009).
Stirile PRO TV: Cat de pregatita este generatia Z sa gestioneze banii, economiile si investitiile? Se vede o diferenta intre comportamentul de consum si cel de economisire comparativ cu generatiile mai vechi?
Lucian Fanea, economist: Generatia actuala de tineri o vad destul de capabila sa gestioneze banii, in primul rand datorita faptului ca au acces mult mai usor si rapid la informatii financiare, au mult mai multe exemple concrete de experiente ale diferitelor persoane publice, gen influenceri care isi expun experienta lor, sfaturile lor si de cate mai multe ori tinerii din generatia actuala ii urmeaza uneori chiar orbeste. In prezent, modalitatile de investitii sunt la un clic distanta de ei. In plus, au surse de informare mult mai numeroase si chiar le utilizeaza, comparativ cu generatiile precedente de tineri care oarecum s-au plafonat si nu mai sunt atat de dornici de a-si risca banii pe investitii, plasamente etc.
Stirile PRO TV: Mai este salariul principalul factor de motivare pentru tineri?
Lucian Fanea, economist: Salariul ramane in continuare principalul factor care ii motiveaza. Prima intrebare pe care o are orice tanar care merge la un interviu pentru angajare este cat este salariul. Sigur ca acesta devine mai motivant si atractiv daca vine la pachet cu diverse avantaje suplimentare (tichete de masa, team building-uri, asigurari de sanatate, iesiri lunare in oras cu colegii, abonamente la sala de sport etc). Totusi, daca ne uitam la ce se intampla in Romania in ultimele doua luni, cand se inchid foarte multe firme, cand foarte multe persoane sunt disponibilizate, cand firmele existente nu mai fac angajari decat intr-un numar foarte limitat si in general doar persoane cu experienta, tinerii aflati in aceste zile in cautarea unui loc de munca sunt mult mai atrasi de un job indiferent de nivelul de salarizare, fiind dispusi sa renunte si la o parte din eventuale beneficii suplimentare in schimbul unui job.
Stirile PRO TV: De ce tinerii pun mai mult accent pe timpul liber si flexibilitate decat pe siguranta financiara?
Lucian Fanea, economist: Foarte multi tineri, conform statisticilor, locuiesc cu parintii pana la varste de peste 30-35 ani. Nu pleaca de langa parinti decat atunci cand au o situatie financiara stabila. Lucrul acesta le permite sa fie mai sensibili cand vine vorba de timpul lor liber si mai ales flexbilitatea timpului lor. La acest lucru a contribuit foarte mult si perioada de pandemie cand lumea a experimentat in mod fortat statul in casa si izolarea, lucrul remote (telemunca).
Stirile PRO TV: E posibil sa asistam la o ruptura intre generatii in felul in care se construieste stabilitatea financiara?
Lucian Fanea, economist: Nu cred ca putem vorbi de o ruptura intre generatii in ce priveste stabilitatea financiara. Pana la urma, toate generatiile au cautat sa aiba o stabilitate financiara, doar ca pentru unele generatii stabilitatea financiara era la un anumit nivel, pe cand la tinerii de astazi stabilitatea financiara e la un cu totul alt nivel.
Stirile PRO TV: Cum vor arata piata muncii si distributia veniturilor peste 10-20 de ani, daca generatiile actuale isi mentin valorile?
Lucian Fanea, economist: In ultimii 30 ani, in Romania, fiecare generatie si-a pus amprenta in mod diferit pe piata muncii. La acest lucru a contribuit intr-un mod decisiv si desele schimbari legislative, facilitati fiscale acordate discretionar unor anumite categorii profesionale sau sociale, crizele economice, instabilitatea financiara si politica a tarii. De asemenea, piata muncii a fost influentata decisiv de posibilitatea de a munci si in alte tari pe salarii mult mai mari decat ce oferea piata din Romania. Generatia actuala de tineri pune o presiune mai mare pe angajatori in oferirea unor salarii mai mari inca de la inceputul carierei profesionale, in lipsa existentei unor competente si calificari profesionale ridicate.
Stirile PRO TV: Este Romania pregatita pentru o economie bazata mai mult pe libertate, creativitate si tehnologie decat pe stabilitate si ierarhie?
Lucian Fanea, economist: Aparitia noilor tehnologii, experienta dobandita de tineri prin munca remote, accesul mai facil la aceste tehnologii, internetul de mare viteza existent in Romania, capacitatea oamenilor de a se reinventa permanent, ma face sa afirm cu convingere ca Romania se indreapta tot mai evident catre o economie bazata pe creativitate si tehnolgie, in detrimentul stabilitatii.
Romania detine recordul in Uniunea Europeana (UE) in randul tinerilor care nici nu muncesc, nici nu urmeaza vreun curs sau merg la vreo scoala - peste 19.
In limba engleza, ei se cheama NEETS (neither in employment nor in education and training - nici angajati, nici beneficiari de educatie sau alt tip de pregatire), iar media lor in UE a fost, in 2024, de 11.
Romania a avut in 2024 cei mai multi tineri din Uniunea Europeana care nu munceau deloc sau in baza unui contract inregistrat, nu urmau o scoala sau vreun curs de formare profesionala.
Si in ceea ce priveste somajul in randul tinerilor Romania detine recordul in Uniunea Europeana; in ianuarie-martie 2025 erau someri aproape un sfert (24,8) dintre cei care au intre 15 si 24 de ani.
Asta in conditiile in care, la sfarsitul lui iunie, rata somajului din Romania era 3,16 – aproape la jumatate fata de media din Uniunea Europeana, de 5,9.
Ceea ce inseamna ca, in iunie 2025, somajul in randul tinerilor era de opt ori mai mare decat somajul la nivel national pe toate categoriile de varsta apte de munca.
Statistica privitoare la tinerii romani care nu merg scoala (inclusiv la facultate) sau sunt someri arata aproape la fel cu cea care indica numarul celor care au abandonat studiile.
Conform raportului privind starea invatamantului preuniversitar din Romania 2023 – 2024, in anul scolar 20232024, doar 74,9 din cei care ar fi trebuit sa mearga la vreun tip de scoala (primara, gimnaziala, liceu, colegiu, profesionala, facultate samd) urmau cursuri. E vorba despre cei care au intre 3 si 23 de ani.
Revenind la somaj, diferenta intre tinerii de la sate care nu lucreaza si cei din orase este de 7: 19,4 dintre cei din mediul urban si 26 dintre cei de la tara nu au joburinu merg la scoala, arata datele Institutului National de Statistica.
In Uniunea Europeana, Romania este urmata, in topul tarilor cu cei mai multi Neets, de Italia – care are peste 15 dintre tineri neocupati. In Olanda, mai putin de 5 dintre adolescenti si tineri nu merg la scoala sau nu muncesc altfel.
Conform Eurostat, in iunie 2025, in Uniunea Europeana, 2,8 milioane de tineri se incadrau in categoria Neets.
Asta inseamna ca cei aproximativ 570. 000 de tineri romani care nu invata si nu muncesc reprezinta peste 20 din totalul celor din Uniune care nu contribuie in niciun fel la pusculita publica si nici nu se pregatesc sa o faca.
Incepand cu anul 2002, aceasta varsta medie a tinerilor din UE care pleaca din casa parintilor a fluctuat intre un nivel scazut de 26,1 ani in 2019 si un nivel ridicat de 26,8 ani in 2006, potrivit Eurostat. Datele Eurostat arata ca varstele medii la care tinerii parasesc casa parintilor sunt mai mari in Croatia (31,3 ani), Slovacia (30,9 ani), Grecia (30,7 ani), Italia (30,1 ani) si Spania (30 de ani).
La polul opus, cele mai scazute varste medii s-au inregistrat in randul tinerilor din tarile nordice, respectiv Finlanda (21,4 ani), Danemarca (21,7) si Suedia (21,9). Tinerii din Franta parasesc casa parintilor, in medie, la varsta de 23,5 ani, iar cei din Germania la 23,9 ani.
Aceleasi date Eurostat arata ca Romania se situeaza putin peste media inregistrata la nivelul UE. Astfel, tinerii romani parasesc casa parintilor, in medie, la 27,3 ani.
Datele Eurostat mai arata ca tinerii din Uniunea Europeana sunt intr-o mai mare masura afectati de cheltuielile cu locuinta.
Anul trecut, 9,7 din tinerii cu varsta cuprinsa intre 15 si 29 de ani din UE traiau in gospodarii unde se cheltuia 40 sau mai mult din venitul disponibil pe locuinta.
De asemenea, in 16 tari membre UE, ponderea venitului disponibil alocat pentru locuinta era mai ridicata in randul tinerilor cu varsta intre 15 si 29 de ani decat pe ansamblul populatiei.
Durata medie preconizata a vietii active in UE este de 37,2 ani, cu diferente mari intre state. Romania inregistreaza cea mai scurta durata, 32,7 ani, cu femeile sub media barbatilor, la doar 29,2 ani.
In 2024, in UE, durata medie preconizata a vietii active pentru persoanele in varsta de cel putin 15 ani era de 37,2 ani. Cu toate acestea, durata medie preconizata a vietii active a variat mult intre tarile UE, scrie ec. europa. eu.
In sase state din UE, durata medie a vietii active era de 40 de ani sau mai mare: Tarile de Jos (43,8 ani), Suedia (43), Danemarca (42,5), Estonia (41,4), Irlanda (40,4) si Germania (40).
In schimb, cele mai mici durate ale vietii active au fost inregistrate in Romania (32,7 ani), Italia (32,8) si Croatia, Grecia si Bulgaria (fiecare 34,8).
Aceste informatii provin din datele privind ocuparea fortei de munca si somajul publicate de Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europene.
Pentru barbati, durata preconizata a vietii profesionale a fost in medie de 39,2 ani in UE, cele mai lungi durate fiind inregistrate in Tarile de Jos (45,7), Danemarca (44,2) si Suedia (40), iar cele mai scurte in Romania (35,9), Croatia si Bulgaria (36).
In ceea ce priveste femeile, durata medie a vietii profesionale in UE a fost de 35 ani, cu cele mai lungi durate inregistrate in Estonia (42,2), urmata de Suedia (42,0) si Tarile de Jos (41,8). Cele mai scurte durate au fost inregistrate in Italia (28,2), Romania (29,2) si Grecia (31,1).
In ultimii 10 ani, durata medie preconizata a vietii active in UE a crescut cu 2,4 ani, de la 34,8 la 37,2 ani in prezent.
In Romania, durata medie preconizata a vietii active este de 32,7 ani, potrivit datelor. Exista insa diferente importante intre sexe: femeile au o medie de doar 29,2 ani de activitate profesionala, in timp ce barbatii ajung la 35,9 ani. Aceste cifre sunt relevante in contextul in care varsta standard de pensionare in Romania este de 65 de ani, dar anumite categorii profesionale, toate la stat, se pot pensiona incepand de la 45 de ani.
Taguri & Cuvinte Cheie:
De ce tinerii aleg timpul liber si flexibilitatea in locul sigurantei financiare. La ce varsta pleaca din casa parintilor tinerii aleg timpul
de ce tinerii aleg timpul liber si flexibilitatea in locul sigurantei financiare # la ce varsta pleaca din casa parintilor