Daca in trecut diaspora vota in proportie de 75 – 80% cu PAS, acum nu mai sunt sigur ca procentul va fi la fel de mare. Ce spune directorul unui institut de sondaje din Moldova despre votul de duminica
Categoria:
actualitate
1
Daca in trecut diaspora vota in proportie de 75 – 80% cu PAS, acum nu mai sunt sigur ca procentul va fi la fel de mare. Ce spune directorul unui institut de sondaje din Moldova despre votul de duminica
Datele sondajelor noastre arata ca oamenii sunt, in primul rand, preocupati de problemele sociale, de nivelul scazut al veniturilor, saracie, inflatie. In schimb, guvernarea isi concentreaza prioritatile strict pe integrarea europeana , spune intr-un interviu pentru publicul HotNews Mihail Bologan, directorul companiei sociologice iData care in aceasta campanie pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova a prezentat trei sondaje. In ultimul dintre acestea, PAS si socialistii erau aproape la egalitate.
In prezent, societatea este si mai divizata decat anul trecut, a mai declarat Mihail Bologan in interviul HotNews.
iData este singura companie de sondaje care a depus o cerere la Comisia Electorala Centrala (CEC) pentru a face sondaje la iesirea de la urne in ziua alegerilor, pe 28 septembrie. Cererea nu a fost insa acceptata.
– As vrea pentru inceput sa ne explicati procedura de autorizare a sondajului de catre Comisia Electorala Centrala: ce inseamna un sondaj autorizat, intelegem ca au fost publicate si datele unor sondaje neautorizate care nu pot fi citate de presa. Care este procedura in acest sens?– Mihail Bologan: De cativa ani avem un regulament care autorizeaza publicarea si chiar efectuarea sondajelor de opinii, inclusiv exit poll-uri, unde exista intrebari cu privire la intentia de vot. Anterior nu exista un asemenea regulament, respectiv orice companie putea sa desfasoare in mod liber astfel de sondaje.
Acum este nevoie de autorizare la catre Comisia Electorala Centrala. Personal, cred ca acest regulament este redundant, el nu este necesar si nu impiedica sa apara diferite sondaje, chipurile din culise, cu date absolut fantastice.
– Din sondajele pe care le-ati prezentat, fara a lua in calcul votul in diaspora si in regiunea transnistreana, nicio formatiune nu va avea o majoritate, atunci se va merge spre negocieri privind viitoarea coalitie. Cum ar putea sa arate aceasta majoritate, in opinia dumneavoastra? – Probabil se va intampla o polarizare excesiva in jurul celor doua partide mari, Blocul Patriotic si PAS, in ziua alegerilor. S-ar putea ca ele sa acumuleze chiar mai multe procente decat am aratat in sondajul de astazi. Exista sanse destul de mari ca Partidul Nostru si Blocul Alternativa sa ajunga in Parlament, dar ele depind si de votul din diaspora, deoarece un scor foarte slab in diaspora ar putea pune in pericol sansele lor.
Astfel, putem vorbi despre patru formatiuni politice care ar putea ajunge in Parlament, dar exista doua necunoscute. Prima, mai putin importanta, este votul din stanga Nistrului, care ca pondere in totalul alegatorilor nu este foarte mare, poate un procent sau ceva de genul acesta (n. r. - la alegerile prezidentiale au votat in jur de 15 mii de oameni in Transnistria).
Pe de alta parte, este diaspora, despre care nici eu, desi am realizat trei sondaje in timpul campaniei si mai multe sondaje in 2025, inclusiv electorale, nu pot spune exact ce va face. Sunt foarte multe necunoscute, incepand cu numarul de persoane care vor veni la vot. Pot veni si 100. 000, si 300. 000, sau chiar mai mult de 300 de mii. Nu stim.
Totusi, au fost deschise foarte multe sectii de vot in Europa de Vest, in special. De asemenea, nu stim cati vor vota cu PAS.
Daca in trecut ne puteam astepta la un procent de 75, maxim 80 pentru PAS si Maia Sandu, in acest an nu sunt atat de sigur ca procentul va fi la fel de mare.
Pe de alta parte, exista zvonuri ca ar putea aparea surprize in favoarea unuia dintre alti candidati electorali, asa cum s-a intamplat in trecut, cand Renato Usatii a participat prima data la alegerile prezidentiale si a obtinut un scor foarte mare in diaspora. Ulterior a luat si locul trei.
Respectiv, diaspora are acum un rol foarte important in configurarea Parlamentului. Diaspora va aduce voturile necesare ca PAS sa ia locul intai in cursa, dar este destul de probabil ca PAS sa nu obtina suficiente voturi pentru a avea singur o majoritate.
Mai departe, este posibila o majoritate fara PAS, desi si aceasta ridica semne de intrebare, deoarece toate partidele vor fi tentate sa faca o alianta cu PAS pentru a-si asigura accesul la putere si la cateva functii-cheie in stat. Daca se va incerca o alianta fara PAS, este foarte probabil ca persoana desemnata ca prim-ministru sa nu fie acceptata de presedintele Maia Sandu, ceea ce ar putea provoca alegeri anticipate. Deci, in opinia mea, cel mai probabil scenariu acum este o majoritate fara PAS si alegeri anticipate dupa ce premierul nu va fi acceptat.
Cei care voteaza PAS o spun deschis, in timp ce ceilalti sunt mult mai reticenti
Mihail Bologan, director iData. FOTO: Arhiva personala
– De ce sunt foarte multi oameni care decid sa nu raspunda sau spun ca n-au optiune de vot? Acest lucru il arata si sondajul dumneavoastra, dar si alte sondaje. Este ceva specific ultimilor ani sau a existat intotdeauna o asa-zisa spirala tacerii? In favoarea cui ar putea sa mearga aceste voturi sau oamenii care raspund astfel chiar nu vor merge la vot?– Foarte simplu. Cei care voteaza PAS o spun deschis, fara nicio problema, in timp ce ceilalti sunt mult mai reticenti. Noi depunem eforturi considerabile pentru a identifica, prin metode indirecte, daca ei, de fapt, sunt simpatizanti ai altor partide.
Acest lucru ne permite sa prezentam o situatie mai apropiata de ceea ce este probabil sa se intample in ziua alegerilor. Daca facem doar un sondaj simplu, putem obtine si 50 de respondenti care spun ca voteaza PAS, dar acest rezultat nu reflecta realitatea.
Daca insa corelam cu alte intrebari, observam ca exista o deplasare a raspunsurilor spre optiuni mai pro-europene, pro-PAS, pro-Maia Sandu.
Spirala tacerii functioneaza acum in defavoarea partidelor de opozitie, pentru Blocul Patriotic, probabil si pentru Blocul Alternativa, care este atacat intens. Poate mai putin pentru Partidul Nostru, care are un electorat mai specific, unul tanar.
Problema acestui electorat este ca tinerii participa intr-o masura mai mica la vot si vor trebui mobilizati pentru ca partidul sa-si pastreze ratingul din sondaje.
De exemplu, daca intrebam 100 de persoane, cei care voteaza PAS participa cu usurinta la sondaj, in timp ce cei care nu voteaza PAS pot refuza sa participe. Adica, nu doar ca refuza sa raspunda la intrebari despre intentii politice, ci uneori refuza in general participarea. Multi dintre cei care accepta sa raspunda la intrebari despre optiunea de vot prefera sa taca.
De ce este important Chisinaul
Chisinau. Sursa foto: AAABACA Abaca Press Profimedia
– Prin ce se deosebeste votantul Blocul Patriotic (n. r. - din care fac parte socialistii lui Dodon) de votantul Blocului Alternativa (n. r. - a primarului de Chisinau, Ion Ceban)?– Exista o suprapunere intre persoanele care voteaza cu cele doua blocuri. Doua exemple: Alexandru Stoianoglo, anul trecut, a candidat la functia de presedinte din partea PSRM, nici macar nu era in Blocul Alternativa, ci in Blocul Patriotic.
Acum, insa, il vedem pe Stoianoglo in Blocul Alternativa. Ion Ceban a fost membru marcant al PSRM, iar acum este fondator important in Blocul Alternativa:. Ion Chicu a fost premier in timpul presedintiei lui Igor Dodon. Adica, noi nu putem face o delimitare foarte clara intre aceste doua blocuri, mai ales ca si Mark Tkaciuk a fost membru PCRM, la fel ca Igor Dodon si ca Ion Ceban.
Diferenta o face Chisinaul. In Capitala, Blocul Alternativa este mult mai vocal, deoarece locuitorii de aici il asociaza cu schimbarile in bine. Eu, ca locuitor al Chisinaului, pot confirma ca in ultimii ani s-au produs multe schimbari pozitive in Capitala. Daca nu ar fi existat aceste schimbari, in special in municipiu, Blocul Alternativa nu ar fi reusit sa adune relativ mai multe voturi procentual decat in alte regiuni.
Blocul Patriotic este prezent in toata tara, in special in Gagauzia, in orasele mai mari, dar si in zonele mai indepartate de Chisinau, acolo unde predomina localitati mai sarace si un electorat mai in varsta. Cu Blocul Alternativa, in schimb, rezoneaza persoanele mai tinere, nu neaparat foarte tinere, dar cu o generatie mai tanara decat cea care voteaza preponderent Blocul Patriotic.
Si, intr-adevar, Mark Tkaciuk este o figura care aduce mai degraba o imagine negativa Blocului Alternativa decat una pozitiva.
Chiar si 100 de euro pot fi tentanti pentru cineva care traieste in saracie
– Cum se reflecta in sondaje, in raspunsurile oamenilor, tentativele de corupere electorala si implicarea Rusiei. Cumva, raspunsurile se schimba si dupa aceasta avalansa de dezinformare care vine din Federatia Rusa si din incercarile aceste de cumparare a voturilor?– Am putea spune ca dezinformarea si retorica pro-rusa are efecte. Multe persoane se informeaza in continuare din surse media rusesti, inclusiv canale Telegram, TikTok, site-uri de stiri si, acolo unde este inca posibil, televiziune.
Referitor la cumpararea voturilor: personal, nu prea inteleg cum functioneaza din perspectiva celor care platesc pentru acest lucru, pentru ca, dupa parerea mea, efectul cumpararii voturilor este destul de redus.
Persoanele care isi vand votul o fac, cel mai probabil, pentru candidatul pe care il sustin deja. Plata voturilor mi se pare o masura ineficienta si risipitoare. Cred ca s-ar fi putut gasi metode mai eficiente de a convinge alegatorii sa voteze pentru un anumit candidat. Totusi, vorbim despre oameni vulnerabili: persoane sarace care au nevoie de bani si care, din aceasta cauza, accepta oferta.
Chiar si suma de 100 de euro poate fi tentanta pentru cineva care traieste in saracie; dar pentru o persoana cu un salariu de, sa zicem, 900-1000 de euro, aceasta nu ar schimba decisiv optiunea de vot. In consecinta, cei care sunt mai predispusi sa accepte astfel de oferte sunt, in general, persoanele cu venituri foarte mici, care tind sa voteze cu partidele de stanga. Poate ca achizitia voturilor mobilizeaza totusi un numar mic de alegatori in favoarea unui candidat, dar in sondaje nu putem surprinde aceasta dinamica daca plata are loc cu doar cateva zile inainte de alegeri, noi incheiem sondajele cu o saptamana sau chiar mai mult inainte de scrutin.
Societatea este si mai divizata decat anul trecut
– Ati observat daca oamenii sunt mai receptivi la dezinformare, comparativ cu anul trecut, de exemplu? – In prezent, societatea este si mai divizata decat anul trecut. In linii mari, putem identifica doua categorii mari de populatie, fiecare traind intr-o bula informationala proprie. Unii se informeaza strict din aceleasi surse, de la aceiasi moderatori de emisiuni, aceleasi posturi TV, aceleasi site-uri, grupuri de Facebook, Viber, Telegram si altele. Ceilalti se informeaza din surse diferite.
Astfel, aceste doua grupuri de oameni comunica tot mai putin, iar atunci cand se intalnesc, de obicei ajung sa se certe. In consecinta, este dificil de stabilit care propaganda este adevarata si care este corecta, pentru ca propaganda exista de ambele parti.
Fiecare tabara incearca sa se prezinte intr-o lumina favorabila si sa ii critice la maximum pe ceilalti. Un exemplu: daca ne uitam la multe dintre grupurile PAS, observam ca acolo se vorbeste mai mult despre Blocul Alternativa, adesea intr-o cheie negativa, decat despre PAS insusi. Aceasta nu poate fi considerata si ea propaganda sau dezinformare? Ei o numesc informare, dar, tinand cont ca vorbim de concurenti electorali, e discutabil daca este informare obiectiva sau nu.
Problema cea mai mare este ca societatea noastra ramane profund dezbinata. Nu s-a schimbat nimic in bine dupa alegerile prezidentiale: chiar daca referendumul a trecut la limita si Maia Sandu si-a inceput al doilea mandat de presedinte, nu a reusit sa uneasca societatea, dimpotriva. Prin reprezentantii puterii, deputati, ministri, societatea a fost divizata si mai mult, impartita in categorii etichetate cu cuvinte jignitoare. Aceasta atmosfera ii face pe unii oameni sa prefere sa asculte propaganda pro-rusa in locul adevarului istoric transmis de canalele oficiale guvernamentale.
– Dar in aceste conditii inseamna ca lupta cu dezinformare nu prea functioneaza, daca, iata cum spuneti, oamenii oricum traiesc in mediul sau si nu vor sa asculte unii de altii?– Toate aceste masuri sunt foarte eficiente pentru oamenii implicati direct in aceasta lupta, pentru ca ei primesc salarii bune, granturi, diverse facilitati si, de cele mai multe ori, nimeni nu le cere rezultate concrete.
Problema este mult mai profunda. Nu avem o situatie in care cineva spune numai adevarul, iar altcineva numai minciuni. Da, exista falsuri, dar acestea pot fi verificate relativ usor, fara a investi resurse uriase in asa-numita lupta cu dezinformarea. Pe de alta parte, chiar si cei care declara ca lupta cu dezinformarea ajung, la randul lor, sa produca dezinformare.
Nu putem decide care e Craciunul adevarat
– Dar iata exista mesajele PAS si ale doamnei Maia Sandu despre pericolul ca Rusia intentioneaza sa influenteze alegerile. Au fost si foarte multe investigatii jurnalistice. Cum sunt percepute aceste mesaje? – Oamenilor care nu rezoneaza, nici cu presedintele, nici cu PAS, le este indiferent ce spune doamna Sandu. Ei pot nici sa nu afle ca o asemenea adresare a avut loc. Respectiv, un astfel de mesaj de incurajare si de ridicare a moralului echipei PAS, chiar inainte de alegeri, nu este un mesaj de consolidare.
Poate doar de Paste suntem uniti, pentru ca Pastele e unul pentru toti. La Craciun nu putem decide care e Craciunul adevarat, la Anul Nou nu putem hotari daca limba e romana sau moldoveneasca. Parca s-a declarat cu jumatate de gura limba romana, dar unii politicieni continua sa foloseasca termenul limba moldoveneasca. Nu rezolvam problema, ci dimpotriva, am divizat societatea la maximum. Aici trebuie schimbat ceva.
– Dar care sunt principalele argumente dupa care oamenii aleg pe cine voteaza? Aceste argumente difera, de exemplu, de acum patru ani, comparativ cu 2021?– In 2021 am avut un context politic diferit. Atunci tara a scapat de Plahotniuc. A existat un entuziasm pro-european, sentimentul ca, in sfarsit, suntem liberi si putem decide singuri. Pentru prima data, un partid de dreapta a castigat masiv alegerile.
Pana atunci, acest lucru nu s-a mai intamplat niciodata – am avut doar aliante care, daca nu gresesc, adunau chiar mai putine mandate decat a obtinut PAS atunci. Erau alegeri anticipate, asteptarile erau foarte mari, iar entuziasmul – urias.
Acum suntem dupa patru ani de guvernare a acestei clase politice. Am vazut diferiti ministri, am ascultat diversi deputati, unii s-au schimbat, altii ar fi trebuit schimbati de mult, dar nu s-a intamplat. Ne-am bucurat de vizitele oficiale ale presedintilor si premierilor din alte tari, ceea ce nu se mai intamplase pana acum.
Pe plan extern, Moldova pare o poveste de succes. Pe plan intern insa, povestea e mult mai putin reusita: oamenii continua sa plece cu sutele de mii, companiile se confrunta cu dificultati, populatia imbatraneste.
Datele sondajelor noastre din primul si al doilea val arata ca oamenii sunt preocupati in primul rand de probleme sociale: nivelul scazut al veniturilor, saracia, inflatia, lipsa locurilor de munca, somajul. In schimb, guvernarea isi concentreaza prioritatile strict pe integrarea europeana, de parca am intra maine sau cel tarziu in 2028 in Uniunea Europeana. Statistic, acest lucru este putin probabil.
Astfel, in conditiile unei societati divizate, nu mai exista euforia si valul pro-PAS din 2021. A ramas un nucleu puternic de simpatizanti PAS, care vor vota partidul indiferent de circumstante, dar o parte dintre fostii votanti s-au distantat.
Multi au plecat peste hotare, mai ales tinerii si cei educati, care, de fapt, erau electoratul PAS. Cei mai in varsta si mai saraci nu prea emigreaza. In opozitie avem acum trei forte de centru-stanga destul de puternice, toate cu sanse reale sa intre in Parlament. Pentru prima data, e posibil sa avem o coalitie a partidelor de stanga si o minoritate mare de dreapta.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Daca in trecut diaspora vota in proportie de 75 – 80% cu PAS, acum nu mai sunt sigur ca procentul va fi la fel de mare. Ce spune directorul unui institut de sondaje din Moldova despre votul de duminica daca trecut diaspora
daca in trecut diaspora vota in proportie de 75 – 80% cu pas # acum nu mai sunt sigur ca procentul va fi la fel de mare # ce spune directorul unui institut de sondaje din moldova despre votul de duminica