Cum ar fi putut fi prevenita invazia Rusiei in Ucraina. Jens Stoltenberg: Ucraina demonstreaza atat puterea, cat si slabiciunea NATO
Categoria:
1
Cum ar fi putut fi prevenita invazia Rusiei in Ucraina. Jens Stoltenberg: Ucraina demonstreaza atat puterea, cat si slabiciunea NATO
Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO, a descris momentul dureros din februarie 2022, cand a refuzat apelul disperat al presedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a impune o zona de interdictie aeriana deasupra Ucrainei. Fostul sef al NATO a marturisit ca se temea ca acea conversatie ar putea fi ultima convorbire telefonica a liderului ucrainean, relateaza The Times. br
Cu totii ne temeam pentru viata presedintelui Zelenski si a familiei sale, a spus el. M-a sunat dintr-un buncar din Kiev, cu tancurile rusesti pe drum. Si mi-a spus: «Accept ca nu trimiteti trupe terestre NATO, desi nu sunt de acord. Dar va rog sa inchideti spatiul aerian. Impiedicati avioanele, dronele si elicopterele rusesti sa zboare si sa ne atace». br
Si a mai spus ca «stiu ca NATO poate face asta, pentru ca ati mai facut-o inainte». br
NATO a inchis spatiul aerian deasupra Bosniei-Hertegovina in anii 1990 pentru a preveni atrocitatile. Iar aliatii NATO, inclusiv Marea Britanie, au inchis spatiul aerian deasupra nordului Irakului pentru a proteja kurzii. br
Stoltenberg a declarat ca i-a spus lui Zelenski: Inteleg de ce ceri acest lucru. Dar nu se va intampla, deoarece, daca NATO va inchide spatiul aerian al Ucrainei, primul lucru pe care trebuie sa-l facem este sa eliminam sistemele rusesti de aparare aeriana din Belarus si Rusia, deoarece nu putem zbura peste spatiul aerian ucrainean cu rachete rusesti de aparare aeriana care vizeaza avioanele NATO. br
Si daca exista un avion sau un elicopter rus in aer, trebuie sa-l doboram, iar atunci vom intra intr-un razboi total NATO-Rusia. Si nu suntem dispusi sa facem asta. Asa cum a spus Biden, care era presedintele SUA la acea vreme, nu vom risca un al treilea razboi mondial pentru Ucraina. br
Imi amintesc ca a fost extrem de dureros sa inchei acea convorbire telefonica cu Zelenski, stiind ca viata lui era in pericol, a mai marturisit fostul sef al NATO. br
Stoltenberg, in varsta de 66 de ani, a condus Alianta Nord-Atlantica timp de zece ani, incepand din 2014, intr-una dintre cele mai dificile perioade din istoria organizatiei. El s-a confruntat cu cea mai mare umilinta a aliantei, infrangerea in fata talibanilor in Afganistan, si cu primul conflict terestru major din Europa de dupa al Doilea Razboi Mondial. br
Daca NATO ar fi oferit mai mult sprijin militar Ucrainei atunci cand Vladimir Putin a anexat Crimeea, a spus el, invazia pe scara larga a Rusiei, opt ani mai tarziu, ar fi putut fi prevenita. br
Refuzul de a-i oferi lui Zelenski putere aeriana a facut parte din ceea ce Stoltenberg a descris ca fiind abordarea contradictorie a NATO in ceea ce priveste ajutorul acordat Ucrainei. br
In dimineata zilei de 24 februarie, cand a avut loc invazia pe scara larga, toate natiunile s-au reunit la sediul NATO si am luat doua decizii, a spus el. Una a fost sa intensificam sprijinul acordat Ucrainei, asa cum am si facut. Cealalta a fost sa facem tot ce ne sta in putinta pentru a impiedica escaladarea acestui razboi dincolo de granitele Ucrainei si transformarea lui intr-un razboi pe scara larga intre Rusia si NATO. br
Desigur, exista un element de contradictie intre aceste doua obiective, deoarece daca singurul scop ar fi fost sa ne asiguram ca Ucraina va invinge, am fi putut trimite trupe si forte aeriene NATO si am fi luptat pe campul de lupta. Nu am facut acest lucru deoarece nu am dorit un razboi pe scara larga cu Rusia. Asadar, am trimis arme si munitie. br
Stoltenberg, nascut in Oslo, a ocupat de doua ori functia de prim-ministru al Norvegiei si este in prezent ministrul finantelor al acestei tari. br
El a comparat situatia cu sprijinul acordat de Statele Unite Regatului Unit la inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial. SUA nu doreau sa se implice direct, a afirmat el. Asadar, au furnizat arme, dar nu si trupe. Abia dupa Pearl Harbor, SUA s-au alaturat efectiv conflictului. br
Scopul nostru nu este sa avem un Pearl Harbor si sa ajungem intr-o situatie in care sa fie implicata intreaga alianta NATO. Asadar, continuam sa sprijinim Ucraina si le-am permis sa riposteze cu adevarat, dar nu suntem dispusi sa trimitem trupe NATO si sa ne implicam direct in conflictul militar cu Rusia. Si cred in continuare ca aceasta este abordarea corecta. br
Totusi, el a recunoscut ca ajutorul a fost prea putin si prea tarziu. Ucraina demonstreaza atat puterea, cat si slabiciunea NATO, a spus el. Aliatii NATO au oferit, de la invazia pe scara larga, un sprijin militar fara precedent. . . fara de care Ucraina probabil ca nu ar fi reusit sa se apere asa cum a facut-o. br
Citeste si: Jens Stoltenberg, declaratii neasteptate despre invazia Rusiei in Ucraina: NATO putea face mai mult pentru a preveni razboiulbr
Pe de alta parte, trebuie sa recunoastem ca sprijinul nostru a venit prea tarziu si a fost prea mic, deoarece din 2014, cand Rusia a anexat ilegal Crimeea si a intrat in estul Donbasului, si pana la invazia pe scara larga din 2022, aliatii NATO nu au oferit aproape niciun sprijin militar sau au oferit unul mult prea mic si aproape niciun ajutor letal, deoarece ne temeam ca acest lucru ar provoca Rusia sa invadeze. Dar Rusia a invadat. br
Daca am fi acordat mai devreme sprijin militar Ucrainei, am fi putut preveni o invazie pe scara larga, deoarece presedintele Putin ar fi putut concluziona ca este imposibil sa invadeze Ucraina, avand in vedere ca aliatii NATO o inarmasera. Dar nu am facut acest lucru si, prin urmare, Rusiei i-a fost mult mai usor sa invadeze. br
Presedintele rus Vladimir Putin ar fi putut fi incurajat si de caderea Kabulului in mainile talibanilor in 2021, despre care Stoltenberg a recunoscut ca a fost cea mai mare infrangere a NATO. El a scris despre acest lucru in noua sa carte de memorii, On My Watch, in care a precizat ca vicepresedintele Afganistanului i-a spus: Ne-ai dezamagit. br
Stoltenberg a adaugat: Cu totii ne-am dori sa vedem un Afganistan liber si democratic, dar realitatea este ca nu am fost dispusi sa platim pretul necesar pentru ca aliatii NATO sa asigure realizarea acestui obiectiv. Cred ca ceea ce am invatat in acesti 20 de ani este ca construirea unei societati libere si democratice prin forta militara, asa cum am incercat noi, a fost pur si simplu prea dificila si prea ambitioasa. br
Desi a recunoscut ca a fost dureros sa vada ca fetele nu mai pot frecventa liceul, el a insistat ca retragerea trupelor a fost decizia corecta. Este cea mai mare infrangere a NATO. Dar continui sa cred ca, desi a fost dureros si multi oameni sufera, a fost corect sa parasim Afganistanul. br
Nu a trebuit sa faca fata doar amenintarilor externe. Cand presedintele american Donald Trump a preluat functia pentru prima data, Stoltenberg s-a temut ca alianta s-ar putea destrama. La summitul NATO din 2018, unde presedintele Trump a declarat ca ia in considerare parasirea aliantei, mi-am facut griji ca voi fi secretarul general care va supraveghea sfarsitul NATO. br
Apoi am reusit sa gasim un compromis – aliatii europeni au promis sa depuna mai multe eforturi si chiar au facut mai mult, ceea ce a mentinut alianta unita. Majoritatea platesc acum mult mai mult decat acum cativa ani si exista planuri de crestere suplimentara a cheltuielilor pentru aparare. br
Stoltenberg considera ca este esential ca Ucraina sa beneficieze de un sprijin mai puternic pe campul de lupta pentru a forta Rusia sa se aseze la masa negocierilor. Nu cred ca putem schimba opinia lui Putin, a afirmat el. El doreste sa controleze Ucraina. Insa cred ca putem schimba calculele lui Putin. br
Daca pretul pe care il plateste pentru asta este prea mare, atunci ar putea fi dispus sa se aseze la masa negocierilor. Zelenski a propus discutii. A spus ca este dispus sa accepte un armistitiu. Pana acum, Putin a respins aceste oferte. br
El continua razboiul deoarece crede ca pot castiga mai mult pe campul de lupta decat la masa negocierilor. Trebuie sa schimbam aceasta situatie, iar singura modalitate de a o schimba este sa oferim sprijin militar Ucrainei si sa o facem mai puternica pe campul de lupta. br
Citeste si: Ce ar insemna pentru Occident o zona de interdictie aeriana deasupra Ucrainei (analiza The New York Times)br
Fostul secretar general al NATO a refuzat sa se pronunte cu privire la posibilitatea ca fondul suveran al Norvegiei, in valoare de un trilion de dolari, cel mai mare din lume, sa actioneze ca garant pentru UE in vederea acordarii unui imprumut de razboi in valoare de 100 de miliarde de euro Ucrainei, o idee care a fost discutata in parlamentul tarii si sustinuta de patru dintre cele noua partide politice. br
Pentru mine, ceea ce conteaza este ca Norvegia ofera acum mai mult sprijin Ucrainei decat a facut-o vreodata, a declarat el. br
De la preluarea functiei de ministru al finantelor in februarie, Stoltenberg a supravegheat triplarea sprijinului militar acordat de Norvegia. br
In prezent, oferim Ucrainei un sprijin financiar direct in valoare de 7 miliarde de euro, in mare parte pentru scopuri militare, a declarat el. Nicio alta tara nu ofera mai mult. Raportat la PIB sau la populatie, si chiar si in termeni absoluti, Norvegia – cu doar cinci milioane de locuitori – se numara printre principalii furnizori. Responsabilitatea mea este sa ma asigur ca Norvegia ramane in fruntea clasamentului in ceea ce priveste sprijinul acordat Ucrainei, indiferent de modul in care facem acest lucru. br
Desi a insistat ca numai Ucraina poate decide ce concesii este dispusa sa faca pentru a obtine pacea, el a declarat ca a discutat cu liderul ucrainean despre asa-numita solutie finlandeza, referindu-se la faptul ca Finlanda a cedat 10 din teritoriul sau lui Stalin pentru a pune capat Razboiului de Iarna in 1940. br
In cele din urma, Ucraina trebuie sa decida daca va accepta ceva similar cu ceea ce Finlanda a fost nevoita sa accepte, a afirmat el. Sarcina noastra nu este sa oferim sfaturi Ucrainei. Sarcina noastra este sa oferim sprijin Ucrainei. br
br
Taguri & Cuvinte Cheie:
Cum ar fi putut fi prevenita invazia Rusiei in Ucraina. Jens Stoltenberg: Ucraina demonstreaza atat puterea, cat si slabiciunea NATO putut prevenita invazia
cum ar fi putut fi prevenita invazia rusiei in ucraina # jens stoltenberg # ucraina demonstreaza atat puterea