Cum a clarificat CJUE solicitarea Inaltei Curti in cazul dosarelor care vizeaza fraude grave la bugetul Uniunii Europene
Categoria:
20
Cum a clarificat CJUE solicitarea Inaltei Curti in cazul dosarelor care vizeaza fraude grave la bugetul Uniunii Europene
Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a clarificat, printr-o decizie data joi, 16 iulie, notiunea de frauda grava care aduce atingere bugetului Uniunii Europene si o cerere a Inalta Curte de Casatie si Justitie pe tema prescriptiei in dosarele care vizeaza fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. br
Curtea de Justitie a Uniunii Europene a clarificat, in cadrul Hotararii Lin II, pronuntata pe 16 iulie, doua teme mari ridicate de Inalta Curte de Casatie si Justitie: br
Pentru a intelege decizia CJUE din 16 iulie, trebuie reamintita prima decizie CJUE din 2023. br
Curtii de Justitie a Uniunii Europene i s-a cerut sa se pronunte cu privire la conformitatea acestor diferite decizii pronuntate de instante romane cu dreptul Uniunii Europene, in special cu dispozitiile care urmaresc combaterea eficienta a fraudei care aduce atingere intereselor financiare ale UE. br
Curtea a amintit ca statele trebuie sa se asigure ca normele privind prescriptia prevazute de dreptul national permit o represiune efectiva a infractiunilor legate de fraudele care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, in scopul de a evita un risc sistemic de impunitate a unor astfel de infractiuni, potrivit unui comunicat CJUE. br
In prima Hotarare, din 2023, CJUE a subliniat ca instantele romane nu trebuie sa aplice decizia ICCJ din 2022 (vorbind strict de dosarele care vizeaza fraude grave care aduc atingere bugetului UE). br
In urma Hotararii Lin (n. r. Decizia CJUE din 2023), ICCJ a statuat insa, in anul 2024, ca instantele romane nu pot lasa neaplicata decizia sa din anul 2022 fara a aduce atingere principiilor legalitatii in materie penala si interdictiei lex tertia. In Hotararea Lin II (n. r. Decizia CJUE din 16 iulie) pronuntata astazi, Curtea constata in esenta ca aceasta abordare a ICCJ nu este conforma cu dreptul Uniunii, potrivit comunicatului CJUE. br
Hotararea Lin II, adica decizia CJUE din 16 iulie, a pornit de la un dosar in care administratorul a doua companii a dat facturi fictive pentru a permite unei a treia companii sa isi reduca baza de impozitare. br
Prejudiciul stabilit in acest dosar asupra statului roman este de aproximativ 59. 000 de euro, in timp ce valoarea TVA care a fost eludata, aducand atingere intereselor financiare ale UE, este de 36. 000 de euro. br
Administratorul, urmarit penal pentru complicitate la evaziune fiscala, a scapat de condamnare, fiind constatata prescriptia raspunderii penale printr-o decizie a Curtii de Apel Oradea. br
Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea a contestat hotararea la ICCJ, considerand ca instanta a incetat in mod gresit procesul penal in momentul in care a invocat decizia Inaltei Curti din anul 2022, practic fara sa tina cont de decizia CJUE din 2023. br
Astfel, ICCJ a cerut noi clarificari de la CJUE, iar de aici s-a ajuns la decizia (Hotararea Lin II) din 16 iulie. br
In primul rand, CJUE a clarificat notiunea de frauda grava care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. br
Astfel, ea statueaza ca, atunci cand nicio dispozitie nationala nu stabileste pragul de la care o frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii trebuie considerata grava, frauda trebuie calificata in mod automat drept grava, in sensul Conventiei PIF, din momentul in care valoarea sa totala este mai mare de 50 000 de euro, independent de aspectul daca prejudiciul suferit efectiv de bugetul Uniunii este inferior sau nu acestui prag, este interpretarea CJUE. br
In ceea ce priveste decizia ICCJ din anul 2022, aplicabila in dosarele care vizeaza fraude grave care aduc atingere bugetului UE, CJUE arata ca:br
Curtea s-a limitat sa statueze ca dreptul Uniunii se opune ca acest standard national de protectie astfel cum a fost consacrat in decizia din anul 2022 a ICCJ sa fie aplicat de instantele romane in cazuri de frauda grava care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, potrivit comunicatului CJUE. br
In acelasi timp, Curtea de Justitie a UE subliniaza ca nu impune instantelor romane sa combine mai multe reglementari succesive, in asa fel incat sa creeze pe cale judecatoreasca un regim al modului de calcul al termenelor de prescriptie a raspunderii penale. br
Intr-adevar, interdictia impusa prin aceasta hotarare (n. r. Hotararea din anul 2023 a CJUE) instantelor romane de a aplica decizia din anul 2022 a ICCJ se inscrie in continuarea unei jurisprudente consolidate a Curtii si prezenta astfel un caracter previzibil (. . . ) br
Asadar, nu poate fi identificata nicio incertitudine in materie, instantele romane fiind obligate sa considere, in conformitate cu Hotararea Lin, ca un asemenea risc (n. r. Riscul de impunitate pentru fraudele grave care aduc atingere intereselor financiare ale UE) este stabilit, mai arata CJUE. br
CJUE subliniaza ca in cazul dosarelor deja inchise, prin hotarari definitive, prin care s-a invocat decizia ICCJ din 2022 si care a dus la constatarea prescriptiei, dreptul Uniunii nu impune rejudecarea lor. br
In acelasi timp, insa, CJUE subliniaza ca judecatorii trebuie sa tina cont de prima decizie a CJUE, din 2023, in cadrul dosarelor in lucru, inclusiv in cadrul celor care fac obiectul recursului in casatie. br
Nu impune repunerea in discutie a hotararilor care au dobandit autoritate de lucru judecat si care au constatat, in aplicarea deciziei din anul 2022 a ICCJ, prescriptia raspunderii penale pentru fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. br
Cu toate acestea, o hotarare care face obiectul unui recurs in casatie nu poate, in principiu, sa fie considerata o hotarare care a dobandit autoritate de lucru judecat, potrivit comunicatului CJUE. br
Comunicatul integral al CJUE, privind Hotararea Lin II, din 16 iulie, poate fi citit aici. br
Dupa ce decizia CJUE a fost data publicitatii, reprezentantii ICCJ au transmis un comunicat de presa prin care arata ca Inalta Curte a aplicat intotdeauna cu buna-credinta dreptul european in ansamblul sau. br
Abordarea adoptata de Inalta Curte in materia prescriptiei raspunderii penale nu a reprezentat o optiune intre dreptul Uniunii Europene si Conventia Europeana a Drepturilor Omului (. . . )br
Valorificarea jurisprudentei Curtii de la Strasbourg nu a constituit o abatere de la dreptul Uniunii, ci aplicarea acestuia potrivit regulilor de interpretare prevazute chiar de Carta drepturilor fundamentale, se arata in comunicatul ICCJ. br
Inalta Curte mai subliniaza ca si-a fundamentat opinia pe premisa ca dreptul european constituie un sistem coerent de protectie a drepturilor fundamentale, in care dialogul dintre CJUE si CEDO trebuie valorificat in mod complementar, si nu privit ca o alternativa intre doua standarde concurente. br
Comunicatul integral al ICCJ poate fi citit aici. br
br
Taguri & Cuvinte Cheie:
Cum a clarificat CJUE solicitarea Inaltei Curti in cazul dosarelor care vizeaza fraude grave la bugetul Uniunii Europene clarificat cjue solicitarea
clarificat # cjue # solicitarea