Ceva ce cu adevarat ne uneste: Dupa ce a strabatut zeci de mii de kilometri pe jos, o nemtoaica fost manager a facut o descoperire in Romania. Via Transilvanica este cel mai incitant traseu lung din Europa. Inainte decideam cine va fi concediat, acum decid ce baton de ciocolata sa mananc pe drum
Categoria:
actualitate
1
Ceva ce cu adevarat ne uneste: Dupa ce a strabatut zeci de mii de kilometri pe jos, o nemtoaica fost manager a facut o descoperire in Romania. Via Transilvanica este cel mai incitant traseu lung din Europa. Inainte decideam cine va fi concediat, acum decid ce baton de ciocolata sa mananc pe drum
Intr-un moment de polarizare politica si sociala, avem in Romania ceva care uneste. Asa a fost numita Via Transilvanica: drumul care uneste. Via Transilvanica este un traseu de lunga distanta, de 1. 400 de kilometri, care traverseaza pe diagonala Romania, de la Putna la Drobeta Turnu Severin. Pe aceasta ruta se desfasoara un pelerinaj fara reflectoare, dar intens, care contine mii de povesti de viata si de solidaritate. HotNews porneste astazi un ciclu jurnalistic despre Via Transilvanica.
Cred ca traseul nu aduce doar bani in sate, ci si respect de sine, pentru ca oamenii din localitatile unde trece Via Transilvanica isi spun: Uite, locul asta nu e o fundatura, cum am crezut mereu. E grozav, pentru ca vin oameni din strainatate sa il vada. – Christine Thürmer, 58 de ani, o legenda a trekkingului mondial.
Intr-o noapte fara somn de pe la inceputul lui 2021, nemtoaica Christine Thürmer naviga fara tinta pe internet, cand privirea i s-a oprit pe o pagina cu nume interesant, care descria un traseu de lunga distanta din Romania: Via Transilvanica.
Oh, e inca unul din acele trasee care arata bine, doar pe hartie, si-a spus si a vrut sa treaca mai departe. Insa a continuat sa citeasca din ce in ce mai fascinata de text si imagini, iar calatoria ei virtuala pe drumul care i se asternea in fata avea sa se transforme, in scurt timp, intr-una reala.
Este cel mai incitant proiect pe care l-am intalnit de mult timp, este absolut de talie mondiala, spune Christine Thürmer, intr-un interviu pentru HotNews, dupa ce a traversat, de la cap la coada, Via Transilvania.
Cine este Christine Thürmer
In universul drumetiilor de lunga distanta, Christine Thürmer, in varsta de 58 de ani, este o legenda. A luat lumea la pas la propriu si a strabatut, in ultimii 20 de ani, 70. 000 de kilometri pe jos, 37. 000 de kilometri cu bicicleta si 7. 000 de kilometri cu barca, mai mult decat oricare femeie din lume. Tot ea este prima femeie care a parcurs de la un capat la altul, in 2021, Via Transilvanica, inainte de finalizarea traseului.
Christine Thürmer, fotografii din arhiva personala
Autoare a unor bestseller-uri despre drumetii, Christine Thürmer a inclus Via Transilvanica intr-una dintre cartile sale, care descrie 25 de trasee fabuloase din toata lumea si a carei editie in limba romana urmeaza sa fie lansata la sfarsitul anului.
De asemenea, drumeata promoveaza, prin conferintele sale, traseul din Romania in Germania, unde se afla una dintre cele mai puternice comunitati de hiking.
Cum s-a nascut Via Transilvanica
Via Transilvanica este un traseu de lunga distanta, de 1. 400 de kilometri, care traverseaza pe diagonala Romania, de la Putna la Drobeta Turnu Severin. Este un proiect realizat de Asociatia Tasuleasa Social, fondata de Alin Useriu, din care face parte si fratele acestuia, ultramaratonistul Tiberiu Useriu. Creat in 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, traseul a fost supranumit de catre initiatorii sai drumul care uneste.
Christine Thürmer priveste drumul cu ochii strainului venit de departe, ii vede valoarea culturala si potentialul pentru comunitatile pe care le strabate. Cred ca traseul nu aduce doar bani in sate, ci si respect de sine, pentru ca oamenii isi spun: Uite, locul asta nu e o fundatura, cum am crezut mereu. E grozav, pentru ca vin oameni din strainatate sa il vada.
Christine Thürmer: Cand am descoperit Via Transilvanica, am fost uimita
Cand Christine Thürmer a descoperit Via Transilvanica, Romania nu era o destinatie pentru drumetiile de lunga distanta. Romania nu era in centrul atentiei in Europa de Vest. Chiar si pentru mine, o nemtoaica, intreaga istorie a minoritatii maghiare si a celei de origine germana de aici era complet necunoscuta, isi aminteste. Informatiile descoperite in acea noapte, de la inceputul lui 2021, aveau sa-i schimbe perceptia.
Cand am descoperit Via Transilvanica, am fost uimita. Exista un ghid, nu doar in romana, ci si in engleza si germana. L-am descarcat la trei dimineata si m-am indragostit instantaneu. M-au atras cultura, bisericile fortificate, minoritatea maghiara, bisericile ortodoxe romanesti – toate aceste lucruri istorice. Aveau si toata logistica pregatita – cazari, restaurante, indicatii. Nu trebuia sa pierd timp cu planificarea, cum se intampla de obicei, totul era deja acolo, in ghid. Asa ca, la trei dimineata, am decis: Trebuie sa o strabat. Si, bineinteles, numele – Via Transilvanica – spunea tot. Transilvania, cu paduri, Dracula, cultura – am zis: Doamne, ce nume grozav!
Patrick Leigh Fermor: Transilvania, atractia misterioasa din memoria Europei
Pentru multi turisti straini, Transilvania este un brand mai puternic decat Romania. Si nu doar datorita lui Dracula.
Transilvania a ramas, dupa cum o descrie undeva marele scriitor Patrick Leigh Fermor, unul dintre misterele care fascineaza Europa. Un teritoriu al padurilor, al florei, faunei si vegetatiei inca autentice. Ceva ce poti intalni doar in departarile vegetale ale Asiei. O combinatie unica intre natura si oameni.
Traseul Via Transilvanica. Foto: Tasuleasa Social
Patrick Leigh Fermor a strabatut Transilvania in anii 30 ai secolului trecut. In cartea sa Intre paduri si ape, el compara sentimentul sacru si tulburator pe care l-a avut in Transilvania cu cel pe care l-a avut atunci cand a urcat intr-un celebru templu din fosta Burma, astazi Myanmar.
Aceasta imagine de taram indepartat, impadurit si spiritual al Europei a ramas in memoria colectiva a continentului. El a fost reimprospatat de un mic miracol: felul in care actualul rege al Marii Britaniei s-a indragostit de Transilvania.
Asa ca spunem ca suntem din Transilvania
De aproape doua decenii, Printul Charles i-a fost un neobosit ambasador Transilvaniei in lumea anglo-saxona, iar sasii plecati de aici pe vremea lui Ceausescu i-au purtat amintirea in Germania.
O intalnire pe care Christine Thürmer a avut-o pe traseul care astazi merge de la Putna la Drobeta Turnu Severin este graitoare pentru o tara care, din punct de vedere al imaginii, merge de obicei in doua viteze – de aceasta data Transilvania si restul Romaniei.
La un moment dat, drumeata a intrat in vorba cu un cuplu de tineri de douazeci si ceva de ani, care faceau excursii in mai multe parti ale lumii. Acestia i-au povestit ca, atunci cand se afla in strainatate si sunt intrebati de unde sunt, prefera sa spuna ca sunt din Transilvania. Cand spunem ca suntem din Romania, auzim doar povesti despre coruptie, fraude. Romania are o reputatie proasta si suntem satui sa auzim asta. Asa ca spunem ca suntem din Transilvania. Atunci primim povesti despre Dracula, dar asta e mai bine decat coruptia si fraudele, i-au spus ei.
Un traseu care a luat deja o serie de premii nivel international, Via Transilvanica schimba conversatia referitoare la Romania in ansamblul ei, crede Christine Thürmer. Romania are o reputatie proasta, dar Via Transilvanica aduce in atentie o poveste buna, pozitiva.
Traseul nu aduce doar bani in sate, ci si respect de sine
Pentru ea, Via Transilvanica este mai mult decat un traseu de drumetie, este o miscare sociala.
Oamenii pe care i-am intalnit in sate spuneau ca viata e foarte grea pentru ei: Acesta este ultimul loc nenorocit de pe Pamant in care as vrea sa traiesc, nu am apa curenta, nu am electricitate, este cu adevarat rau. Si dintr-odata, oameni veniti din Germania, din SUA, de departe vin acolo sa traiasca experienta, pentru ca este ceva atat de unic. Cred ca traseul nu aduce doar bani in sate, ci si respect de sine, pentru ca oamenii isi spun acum: Uite, locul asta nu e o fundatura, cum am crezut mereu. E grozav, pentru ca vin oameni din strainatate sa il vada.
Acum tanti Maria si toate celelalte tanti le inchiriaza drumetilor camere in casele lor si spun ca majoritatea oaspetilor sunt de pe acest traseu. Poti sa vezi ca se bucura cu adevarat, ca infloresc, pentru ca inainte primeau foarte putini bani la batranete de la guvernul roman, iar dintr-odata pot castiga ceva in plus. Si localnicii sunt atat de mandri de traseu fiindca aduce bani, dar e si un fel de divertisment, ii face sa intalneasca alti oameni, este de parere Christine Thürmer.
Este absolut de talie mondiala
Cand a intrat in contact cu cei de la Tasuleasa Social, a vrut sa parcurga drumul ca o drumeata obisnuita. Insa, cunoscandu-i reputatia in comunitatea globala a drumetiilor, Alin Useriu si colegii lui de la asociatie, au vazut imediat potentialul.
Christine Thürmer alaturi de fondatorii Alin (stanga) si Tibi Useriu la finalul traseului, in Drobeta Turnu Severin.
Ei cautau o cale de promovare si, cand au vazut mailul de la mine, a zis: Dumnezeu ne-a trimis un inger. Au invitat-o la sediul din Tasuleasa al asociatiei, si, dupa doua nopti cu povesti si palinca, au devenit buni prieteni.
Am realizat imediat ca traseul are un potential fantastic. Alin era foarte interesat de parerea mea, pentru ca nu exista in Europa o alta persoana care sa fi facut atat de multe drumetii ca mine. Am spus: Este cel mai incitant proiect pe care l-am intalnit de mult timp, este absolut de talie mondiala. Pentru mine, pana in prezent, Via Transilvanica este cel mai incitant traseu de drumetie de lunga distanta din intreaga Europ. , crede drumeata.
Pentru a-l sustine, a donat catre Tasuleasa Social drepturile de autor pentru editia in limba romana a cartii Drumetii de lunga distanta, dar si pentru cea a cartii despre 25 de trasee fabuloase din lume, care va aparea in limba romana la finalul anului. Acolo, Via Transilvanica este prezentata alaturi de trasee precum Sentiero din Italia sau Greater Patagonian Trail din America de Sud.
Bla, bla, bla… singura?! Bla, bla bla… urs!
In conferintele pe care le tine in timpul iernii, cand nu face drumetii, Christine Thürmer promoveaza Via Transilvanica in randul vorbitorilor de limba germana.
Povesteste pe scena cum a invatat doua cuvinte romanesti, de la satenii care se mirau ca vad o femeie singura strabatand o distanta atat de lunga si o intrebau daca nu se teme de ursi. Tot ce intelegeam cand oamenii vorbeau cu mine era: Bla, bla, bla… singura?! Bla, bla bla… urs!. Asta auzeam peste tot, de unde am tras concluzia ca, in Romania, ursii prefera drumetele singure, glumeste. Show-urile ei aduna 10. 000 de spectatori in fiecare an.
Inainte decideam cine va fi concediat, iar acum decid ce baton de ciocolata sa mananc
Christine Thürmer a inceput drumetiile de lunga distanta in urma cu peste 20 de ani, cand a mers pe jos peste 4. 200 de kilometri din Mexic pana in Canada. Pe atunci, lucra ca manager si a privit drumul ca pe un experiment: voia sa vada daca este capabila sa strabata distante atat de lungi si si-a promis ca, daca va esua, nu va lasa acest lucru sa o copleseasca, asa cum se intampla in cazul multora dintre cei nevoiti sa abandoneze.
Experimentul sau a avut succes si, de atunci, a continuat sa strabata, de la un capat la altul, tari de pe mai multe continente. A renuntat la job-ul ei si si-a schimbat complet viziunea asupra vietii. Inainte eram manager, luam decizii precum pe cine concediez?, pe cine angajez? – decizii grele, care schimbau destine. Era o viata foarte intensa. Iar brusc, cand am inceput sa merg pe jos, singura decizie pe care trebuia s-o iau intr-o zi era: Mananc prima oara un Mars sau un Snickers? Vedeti contrastul? Inainte decideam cine va fi concediat, iar acum decid ce baton de ciocolata sa mananc, pune drumeata lucrurile in perspectiva.
Marea capcana in timpul drumetiilor de lunga distanta
Marcajul Via Transilvanica. Foto: Rechitan Sorin | Dreamstime. com
Sute de mii de oameni parcurg anual trasee de lunga distanta, fiecare cu o proprie miza – unii cauta ceva, altii fug de ceva. Christine Thürmer a cunoscut multi oameni care au vrut sa dea un alt sens vietii lor printr-o calatorie. Insa lucrurile nu sunt niciodata atat de simple.
Majoritatea vor sa iasa de pe rotita de hamster. Se simt prinsi in munca, in stres, si cred ca, daca merg pe jos, se elibereaza, ca devin extraordinari. Dar cad intr-o alta capcana: aleg trasee pe care industria outdoor, publicitatea si mass-media le promoveaza ca fiind extraordinare, spune Christine Thürmer.
De exemplu, in lumea germanofona, toti merg in Scandinavia, pentru ca vad imagini cu Norvegia, Suedia, fiorduri si cred: Acolo e libertatea. Sau merg in Alpi, ori in Himalaya, pentru ca e spectaculos.
Dar asta e o atitudine consumerista: Sunt obosit, sunt in burnout, totul e groaznic, dar daca platesc destui bani si merg in locul potrivit, natura ma va transforma, intelepciunea va cadea din cer si voi deveni alt om. Nu e asa. Asta e o atitudine pasiva. Ceea ce te schimba cu adevarat e confruntarea zilnica cu foamea, setea, caldura, ploaia, efortul repetat, din nou si din nou, atrage atentia drumeata.
Cand Romania devine o alegere mai buna decat tarile scandinave
De aceea le recomanda celor care vor sa plece intr-o drumetie lunga sa se gandeasca realist la traseul pe care vor sa il parcurga si sa ia in calcul toti factorii:
Isi doresc un drum solitar sau unul plin de alti drumeti, cu care sa socializeze?
Care este nivelul de confort de care au nevoie?
Se poate campa pe traseu sau trebuie sa te cazezi undeva?
Care este punctul lor de interes, natura sau cultura?
Un factor esential, dar trecut de multe ori cu vederea este bugetul. Traseele scandinave, de pilda, sunt scumpe. Nu e o mare realizare sa mergi in tarile scandinave, pentru ca toti merg acolo. Daca ai un buget mic – si nimeni nu vorbeste despre asta, dar e o prostie sa nu vorbim despre asta – de ce te-ai duce in Scandinavia, unde o ciocolata costa 5 euro?
Poate iti place Scandinavia, dar ploua constant, e frig si, daca vrei cazare, dai 70 de euro doar pentru un pat intr-un dormitor. Cu aceiasi bani poti trai o saptamana in Romania.
Este mult mai placut cand poti merge ocazional la un restaurant sau cand poti sa te cazezi la hotel cand vremea devine rea. Trebuie sa-ti pui o intrebare esentiala: bugetul meu este suficient de mare incat sa-mi permit – si subliniez – cu bucurie o calatorie in Scandinavia sau in SUA? Pentru ca altfel, vei ajunge in mizerie totala in Scandinavia: ploua, e frig si nu-ti permiti cazarea. Am vazut multe expeditii abandonate pentru ca oamenii si-au golit cardurile de credit si au fost nevoiti sa se intoarca acasa, povesteste Thürmer.
Drumul care uneste
Christine Thürmer, pe Via Transilvanica
Experimentata calatoare germana prefera rute care nu sunt neaparat in centrul atentiei internationale. Prefera precum Romania, Ungaria sau Bulgaria. Acestea sunt cu adevarat interesante, acolo te poti provoca pe tine si poti trai ceva autentic, crede ea.
De multe ori, drumul este cel care il imbogateste pe calator, cu experiente, povesti, noi perspective. Insa si reciproca poate fi la fel de valabila: cei care trec au o influenta asupra celor cu vieti inradacinate de-o parte si de alta a cararii.
In urmatoarea perioada, HotNews isi propune sa incerce sa inteleaga si sa spuna publicului care este impactul Via Transilvanica asupra comunitatilor pe care le traverseaza si a drumetilor care il strabat.
Datele si informatiile de pana acum arata ca suntem in fata unui posibil fenomen, car poate sa contribuie la ceva mai important decat turismul. Drumul care uneste a creat o miscare si efecte la firul ierbii, in viata de zi cu zi a oamenilor. Vom reveni cu povesti de oameni si locuri despre Via Transilvanica.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Ceva ce cu adevarat ne uneste: Dupa ce a strabatut zeci de mii de kilometri pe jos, o nemtoaica fost manager a facut o descoperire in Romania. Via Transilvanica este cel mai incitant traseu lung din Europa. Inainte decideam cine va fi concediat, acum decid ce baton de ciocolata sa mananc pe drum ceva adevarat uneste:
ceva ce cu adevarat ne uneste # dupa ce a strabatut zeci de mii de kilometri pe jos # o nemtoaica fost manager a facut o descoperire in romania