CCR a ramas in pronuntare pe sesizarea lui Bolojan privind conflictul cu Inalta Curte pe tema restantelor salariale ale magistratilor
Categoria:
15
CCR a ramas in pronuntare pe sesizarea lui Bolojan privind conflictul cu Inalta Curte pe tema restantelor salariale ale magistratilor
Curtea Constitutionala a dezbatut, joi, sesizarea depusa de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Inalta Curte de Casatie si Justitie in legatura cu plata restantelor salariale ale magistratilor. br
ACTUALIZARE 12:15 Curtea Constitutionala a ramas in pronuntare in sesizarea depusa de premierul Ilie Bolojan privind un presupus conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Inalta Curte de Casatie si Justitie. br
In cadrul sedintei, reprezentantul juridic al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a cerut Curtii Constitutionale sa respinga sesizarea formulata de premier. Acesta a sustinut ca cererea este inadmisibila, intrucat a fost formulata de un Guvern aflat in exercitarea limitata a atributiilor si ca urmareste transformarea Curtii Constitutionale intr-o instanta de control judiciar. In subsidiar, reprezentantul Instantei Supreme a solicitat CCR sa constate ca nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Inalta Curte. br
Stirea initialabr
Sesizarea a fost depusa dupa ce Instanta suprema a dat Guvernul in judecata si a castigat in prima instanta, pentru neplata acestor restante salariale, aparute ca urmare a unor majorari stabilite retroactiv prin hotarari judecatoresti. br
Am decis (. . . ) in sedinta de Guvern sesizarea Curtii Constitutionale pentru solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala cu Inalta Curte de Casatie si Justitie. De ce am fost nevoiti sa facem acest lucru? Pentru ca instanta de judecata s-a substituit puterii executive si legislative in materie bugetara si a gestionarii finantelor publice. Sarcina puterii judecatoresti, conform legii si Constitutiei, este de a interpreta si de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juristilor Guvernului instanta isi depaseste sfera de competenta atribuita constitutional pentru ca, potrivit Legii 500 din 2002 privind finantele publice si Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificarile bugetare si alocarea sumelor din fondul de rezerva bugetara reprezinta atribute exclusive si suverane ale puterii executive si legislative. In acest moment, puterea judecatoreasca nu are nici competenta tehnica, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligand Guvernul sa aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restantelor salariale din zona de Justitie, declara, pe 2 iulie, Ilie Bolojan. br
El a sustinut atunci ca instanta perturba direct echilibrul bugetar national, act ce reprezinta o ingerinta directa in activitatea executiva a statului. br
In luna martie, Inalta Curte de Casatie a sesizat Curtea de Apel Bucuresti, solicitand obligarea Guvernului sa achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentand restante salariale castigate prin procese sau penalitati la aceste restante. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel Bucuresti a emis aceasta actiune la inceputul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat aceasta actiune si termenul care a fost stabilit de catre Inalta Curte este de 9 iulie. Prima instanta a stabilit in afara acestei sume si penalitati de 1 pe zi din aceasta suma, care reprezinta 48 de milioane de lei pe zi, deci o suma enorma, de aproximativ 9 milioane de euro, in afara amenzilor si a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finante si pentru Guvern. Acest cuantum este in fapt mult mai mare, pentru ca in afara de aceste sume solicitate de Inalta Curte mai sunt si sume in zona de Parchet care si acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei, a explicat prim-ministrul. br
Ministerul de Finante considera ca o astfel de decizie ar aduce atingere separatiei si echilibrului puterilor in stat si ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat. br
Pe 5 mai, Curtea de Apel Bucuresti a admis actiunea introdusa de Inalta Curte de Casatie si Justitie si a obligat Guvernul si Ministerul Finantelor sa plateasca, inclusiv prin rectificare bugetara, drepturile salariale restante ale magistratilor. br
CAB a mai stabilit ca Guvernul si Ministerul de Finante trebuie sa puna in executare decizia in termen de 10 zile de la data ramanerii definitive a hotararii instantei, cu penalitati de 1 pentru fiecare zi de intarziere, dar si amenda de 20 din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere. Cererea de chemare in judecata este semnata de presedinta Inaltei Curti, Lia Savonea, iar actiunea a fost solutionata in timp record, chiar de la primul termen al procesului. br
br
Taguri & Cuvinte Cheie:
CCR a ramas in pronuntare pe sesizarea lui Bolojan privind conflictul cu Inalta Curte pe tema restantelor salariale ale magistratilor ramas pronuntare sesizarea
ramas # pronuntare # sesizarea