Unde s-au blocat miliardele din PNRR pentru modernizarea scolilor. Multe proiecte risca sa nu fie terminate la timp
Categoria:
romania-te-iubesc
2
Unde s-au blocat miliardele din PNRR pentru modernizarea scolilor. Multe proiecte risca sa nu fie terminate la timp
Pe hartie, promisiunea suna impecabil. In teren insa, gasim santiere intarziate, proiecte facute prost, instalatii montate neglijent si scoli renovate pentru copii care s-ar putea sa nu mai vina. La Mangalia, elevii si profesorii unei scoli s-au trezit in clase cu o instalatie de ventilare de tip industrial si asteapta de anul trecut ca lucrarile sa fie finalizate.
Infrastructura scolara din Romania functioneaza pe doua viteze. In marile orase apar campusuri moderne, laboratoare digitale, in timp ce in sute de localitati elevii invata inca in cladiri degradate, cu toalete in curte, mobilier vechi si spatii improvizate. Diferenta dintre scolile din centrele universitare si cele din mediul rural a devenit atat de mare incat vorbim deja despre doua sisteme educationale diferite.
Statul a anuntat mii de proiecte de reabilitare si eficientizare energetica, dar multe sunt blocate de licitatii contestate, proiecte incomplete, lipsa constructorilor sau incapacitatea autoritatilor locale, in timp ce termenele PNRR se apropie si iar riscul pierderii fondurilor inainte ca elevii sa vada schimbari reale este foarte mare. In marile centre universitare, campusurile duale promise ca hub-uri moderne pentru invatamant tehnic si profesional, cu laboratoare, camine si practica in companii, au ramas aproape inexistente: cu trei luni inainte de finalul PNRR, doar un singur campus raportase lucrari avansate.
2,8 miliarde de euro alocat Uniunea Europeana prin programul valul renovarii pentru mii de cladiri de interes public din toata tara, astfel incat aceste spatii sa devina independente energetic. Peste 1000 de scoli au intrat in acest program si foarte multe sunt in plin santier, desi mai sunt 3 luni pana la incheierea PNRR. Dupa ce aceste cladiri vor fi receptionate, factura la curent electric ar trebui sa scada cu 50.
Facem astazi o vizita prin mai multe scoli sa vedem in ce masura solutiile s-au implementat si daca ele vor fi terminate la timp. 2,8 miliarde de euro a alocat Uniunea Europeana prin valul renovarii, astfel incat mii de cladiri de interes public sa devina spatii eficiente energetic.
Peste 1. 000 de scoli au intrat in acest program si foarte multe sunt in plin santier, desi pana la inchiderea PNDL mai sunt doar 3 luni. Dupa ce aceste cladiri vor fi receptionate, daca vor fi receptionate in cazul in care se vor incadra in termenul stabilit, factura la curent electric, ar trebui sa scada cu 50.
Facem astazi o vizita in mai multe scoli, sa vedem ce masuri s-au implementat si in ce masura vor fi gata la 31 august 2026.
Vom compara trei scoli finantate prin PNRR ca sa vedem diferentele in gestionarea banilor publici. Vom vedea trei primari si trei rezultate diferite ale proiectelor a caror finalitate era transformarea loc in cladiri eficient energetic.
Prima oprire o facem la Mangalia. In orasul-port, prin Primarie, au ajuns pentru Liceul Callatis 14 milioane de lei pentru reabilitarea lui. Concret, dupa receptie, factura la curent ar trebui sa scada foarte mult datorita energiei solare produsa de panourile instalate pe acoperis.
Conform panoului de la intrare, lucrarea trebuia predata luna trecuta, dar in clase situatia se prezinta diferit.
In luna mai 2024, Primaria scoate la licitatie lucrarea Cresterea Eficientei Energetice a Cladirii Publice - Liceul Callatis. Potrivit caietului de sarcini si a documentatiei tehnice, constructorul ar fi trebuit sa anvelopeze cladirile si sa inlocuiasca instalatiile termice. Tot acolo apareau si sisteme de ventilare mecanica cu recuperarea caldurii.
La licitatie se inscriu trei asocieri de firme. Castiga un grup al carui lider este constantean a carui societate are doi angajati. O a doua companie din Braila specializata in instalarea de panouri solare apare in presa locala ca fiind favorizata de un primar la o licitatie, fapt amendat de DNA care a considerat asta paguba la fondurile publice. A treia, o firma specializata in telecomunicatii, al carei patron a fost condamnat de DNA la inchisoare cu suspendare pentru ca ar fi recunoscut ca a dat mita fostului manager al Spitalului Cernavoda pentru renovarea spitalului. Contractul e atribuit in luna iulie, 2024. Pe vremea accea, primar era Radu Cristian vizitat de o echipa Romania, te iubesc! in urma cu sapte ani.
Primarul suparat ca era intrebat de jurnalisti de avere s-a linistit anul trecut cand a fost retinut de DNA anul trecut pentru ca ar fi primit peste 645. 000 de euro mita. In schimbul banilor, spun procurorii, in primarie s-ar fi deschis usi: acte de urbanism semnate rapid, hotarari de consiliu impinse mai departe, afaceri tolerate pe plaja si in Portul Turistic Mangalia, controale care nu mai ajungeau la anumite firme si documente eliberate pentru constructii ridicate fara autorizatie.
DNA mai sustine ca o parte din bani ar fi fost ascunsi prin cumpararea unui hotel in Cap Aurora si prin folosirea unor masini de lux apartinand unor firme private, dar conduse exclusiv de Cristian Radu.
Instanta i-a interzis sa mai ocupe functia de primar, asa ca interimar il gasim pe Paul Foleanu, fost vice. "Am preluat compania in faliment, cu datorii de 12 milioane de euro. Le-am platit pe toate. Acum mai avem doar datorii curente, din ultimele 90 de zile".
Paul Foleanu, primarul interimar al Mangaliei: Am preluat falimentul, 12 milioane datorii. De euro. Toti le-am platit pe toate. Mai avem datorii curente eu stiu in ultimele 90 de zile atat. E un contract al fostului primar. Da, din cate stiu e OK. vedem.
Il intrebam de lucrarea de la liceu care ar fi trebuit predata in vara anului trecut. Conform contractului, lucrarea ar fi trebuit predata pana in august 2025. Se semneaza doua prelungiri, primul pana in decembrie anul trecut, iar al doilea pana in februarie anul acesta. Suntem in mai si nu e gata.
Corespondent PRO TV: Cam pe unde sunteti? Contractul ar fi trebuit sa fie gata inca din februarie.
Paul Foleanu, primarul interimar al Mangaliei: Daca vreti, il chemam si pe domnul de la Fonduri. Ei stiu exact situatia si sunt mai avansati cu informatiile. Contractul a fost prelungit.
Corespondent PRO TV: Da, asta am gasit si eu. Au fost doua prelungiri, una pana in decembrie, apoi inca una pana in februarie. De o a treia prelungire nu am gasit nimic.
Paul Foleanu, primarul interimar al Mangaliei: Eu cred ca nu vor fi probleme. Nemultumirile au fost legate de modul in care a lucrat contructoru.
Corespondent PRO TV: Haideti sa stam putin de vorba despre Liceul Callatis si proiectul de eficientizare energetica.
Paul Foleanu, primarul interimar al Mangaliei: In momentul acesta suntem aproape de final. Urmeaza procedura de receptie, apoi plata cotelor si taxelor. Dupa ce terminam si verificarile, se face si ultima situatie de plata.
Suntem curiosi sa vedem cum arata in teren asa ca plecam la liceu insotiti de primar. La intrare vedem o statie pentru incarcat masini electrice, parte a contractului de reabilitare. Primarul, in calitate de beneficiar al lucrarii, ia la cunostinta.
Corespondent PRO TV: Aici incap patru masini. Asa a fost prevazut in proiect.
Paul Foleanu, primarul interimar al Mangaliei: Statiile au cabluri lungi si se pot conecta usor.
Corespondent PRO TV: Si sunt functionale?
Paul Foleanu, primarul interimar al Mangaliei: Da, asa ni s-a spus. Daca vine acum un profesor cu o masina electrica, o poate incarca aici, chiar inainte de receptia finala.
Corespondent PRO TV: Totusi, daca ne uitam la contract, ar trebui deja sa existe penalizari.
Paul Foleanu, primarul interimar al Mangaliei: Contractul a fost prelungit. Initial termenul era pana in aprilie, asa scrie si pe panoul din fata. O parte dintre lucrari au fost incheiate, dar au ramas cele care nu au fost eligibile: anumite reparatii si masca pentru centrala de ventilatie. Pentru acestea termenul a fost prelungit pana la 31 august.
E momentul sa vobim despre lucrarile eligibile, dar mai ales cele neeligibile, neprinse in proiect. Lucrarile sunt facute neglijent. In plus, muncitorii au plecat inainte sa faca reparatiile, iar cei din scoala spun ca spuma poliuretanica e lasata asa de anul trecut. In proiect, sistemul de ventilatie apare descris in termeni generali: ventilare mecanica, recuperare de caldura, climatizare, eficienta energetica.
In clase insa, realitatea loveste: tubulaturi metalice expuse, trasee tehnice la vedere, conducte coborate pana aproape de nivelul elevilor. Iar in documentatia tehnica analizata lipsesc exact detaliile care ar trebui sa existe intr-o scoala in care invata copii. Documentele nu mentioneaza norme speciale privind siguranta copiilor in raport cu instalatia si nici masuri antiaccident pentru elementele montate aparent.
Intr-un proiect public de peste 2 milioane de euro, destinat unei unitati de invatamant, astfel de detalii Sunt esentiale, Mai ales cand instalatia nu este ascunsa intr-un plafon tehnic, ci parte vizibila din sala de clasa.
– Par mai degraba sisteme industriale decat unele pentru uz casnic. Stiti ce tip de sistem este? Si ma gandesc ca rosturile acestea se vor deteriora daca raman asa. Nu existau si alte solutii pentru ventilare?
– Initial fusese gandit altfel. Era prevazut un geam in zona aceea, ca instalatia sa nu iasa pe sub masa. Probabil ar fi fost mai simplu asa, dar proiectantii au ales varianta aceasta, cu evacuarea prin geam. Noi suntem doar beneficiarii lucrarii, nu noi am cerut solutia tehnica. La proiect au lucrat mai multe firme si cred ca nu au comunicat foarte bine intre ele.
Discutiile se poarta in laboratorul de Informatica, unde vedem dotarile cumparate tot cu fonduri PNRR. Laptopuri, ochelari VR, roboti. Dupa editia din 3 mai a emisiunii cand am vorbit despre faptul ca aceste dotari nu sunt folosite la adevarata capacitate, Ministerul Educatiei a trimis inspectoratelor scoalare o dispozitie.
Comisia e formata dintr-un inginer de sistem care este chemat de urgenta la scoala. Toti profesorii au fost pregatiti sa foloseasca echipamentele. Directoarea spune ca nu pot fi scoase la toate orele pentru ca laboratorul este ocupat permanent de o clasa.
– Si ce v-au invatat la cursuri?
– Teoretic, orice profesor poate folosi echipamentele. Practic insa, daca nu lucrezi constant cu ele, mai ales dupa doi ani, e greu sa le stapanesti foarte bine.
Toata aceasta aparatura spectaculoasa ar trebui sa faca orele mai atractive, iar investitia in reabilitare ar fi trebuit sa schimbe imaginea prafuita a scolii. Primarul care a preluat din mers proiectul e constient ca trebuie sa plateasca ei restul finisajelor din cauza proiectului semnat de cei de dinainte.
– Cam asa arata acum interiorul. Mai trebuie facute finisaje in jurul blocurilor de ventilatie despre care va spuneam. Am inteles ca constructorul le va face pe cheltuiala proprie.
– Aceste sisteme au fost montate pentru schimbul de aer.
– Si dumneavoastra mergeti mai departe cu mandatul?
– Depinde de ce va decide instanta. Chiar astazi are loc verificarea controlului judiciar si cere sa se intoarca la primarie.
In ziua vizitei noastre fostul primar, cel care era primar cand s-a incheiat contractul pentru reabilitarea scolii era la tribunal. Cerea sa i se ridice restrictia de a mai ocupa functia de primar. Instanta i-a respins cererea. I-am cerut primarului suspendat un punct de vedere, dar nu ne-a raspuns.
Ne mutam in comuna Mihail Kogalniceanu, unde peste doua milioane de euro au fost alocate pentru reabilitarea a doua corpuri de cladire ale Liceului Teoretic. Primarita a decis insa sa foloseasca fondurile diferit si a cerut ca proiectul sa faca reparatii capitale.
Ancuta Daniela Belu, primarita comunei Mihail Kogalniceanu: Nu a fost doar o simpla eficientizare energetica. Aici s-au facut lucrari serioase de infrastructura: s-a sapat pana la aproape doi metri adancime, s-au turnat fundatii si betoane pentru consolidare. Cladirea este acum stabilizata inclusiv din punct de vedere seismic si poate rezista unui risc seismic ridicat. Aceleasi lucrari au fost facute si la corpul al doilea, unde investitia a fost deja receptionata, iar documentatiile au fost inaintate mai departe.
A renuntat la sistemul de ventilatie care recupereaza caldura si a folosit banii pentru renovarea la exterior si interior.
Cu o investitie de un milion 300. 000 de euro primarul din Adjud, judetul Vrancea, a reusit sa eficientizeze energetic doua scoli. A aplicat pentru reabilitarea ei si a obtinut din PNRR 1,7 milioane de lei. A completat si cu fonduri din bugetul local, iar in toamna va fi data in folosinta. O singura problema ar fi: in zona nu sunt elevi. Din acest motiv scoala a fost inchisa in urma cu mai multi ani.
Corespondent PRO TV: Cati copii vor invata aici acum?
George Claudiu Nica, primar Adjud: Nu am o evaluare exacta in momentul acesta. Cand am preluat mandatul, scoala era nefunctionala, iar aceasta investitie este primul pas care poate transforma cladirea dintr-un spatiu neutilizabil intr-unul functional pentru educatie. De aceea nu pot avansa acum o cifra pe care nu o pot controla sau verifica.
Corespondent PRO TV: Totusi, cand a fost depus proiectul, trebuia estimat un numar de beneficiari pentru obtinerea finantarii. Cati copii erau trecuti acolo?
Scoala se afla intr-un cartier de la marginea Adjudului. In fiecare sala a fost montat un sistem de recirculare a aerului diferit, mai compact si mai potrivit pentru dimensiunea claselor. Solutia aleasa aici ocupa mai putin spatiu si poate fi integrata mai usor in proiect.
George Claudiu Nica, primar Adjud: Sunt foarte eficiente din punct de vedere energetic. Acestea sunt cele doua sisteme de ventilare.
Corespondent PRO TV: Cum functioneaza?
George Claudiu Nica, primar Adjud: Introduc aer curat din exterior si il recircula in interior. Solutia aceasta este diferita fata de ce avem in celalalt corp de cladire, care are trei niveluri.
Acelasi sistem e deja folosit in liceul deja reabilitat.
Prin PNRR autoritatile din Romania au accesat fonduri pentru reabilitarea si eficientizarea energetica 1. 400 de unitati de invatamant. In trei luni ar trebui receptionate pentru ca fondurile sa nu fie pierdute.
Dragos Pislaru, ministrul interimar al Fondurilor Europene: Am prezentat un plan in doi pasi. Primul tine de transparenta si onestitate. Daca vii si spui din timp ca nu mai poti continua proiectul sau ca ai nevoie de sprijin, putem stabili impreuna o solutie. Exista inclusiv varianta unor imprumuturi sau granturi, daca Ministerul Finantelor va fi de acord. Important este ca banii sa nu fie pierduti. Problema apare atunci cand nu comunici si blochezi proiectul. In astfel de situatii trebuie sa existe penalitati mai consistente. De aceea pregatim o ordonanta de urgenta, deja anuntata in sedinta de Guvern, care va clarifica modul in care se inchid proiectele din PNDL. La final, vrem sa existe si un instrument de management al asteptarilor, astfel incat toata lumea sa inteleaga ca aceste proiecte nu pot fi tratate superficial.
28 de campusuri pentru invatamant dual fusesera initial aprobate prin PNRR, dar anul trecut Guvernul a anuntat doar opt au sanse sa fie finalizate. Singurul inaugurat e cel de la Oradea. In rest, santierele sunt intarziate, iar sansele sa fie receptionate in august sunt foarte mici. Bugetul total alocat a crescut la aproximativ 588 milioane euro.
Ca sa intelegem ce ar trebui sa ofere invatamantului din Romania acest tip de invatamant mergem la Univesitatea Ovidius care deruleaza o astfel de investitie. I-am vizitat la sfarsitul lunii aprilie, iar santierul era la nivel de structura. Conducerea n-avea insa emotii legat de finalizarea lucrarilor in trei luni.
Cosmin Filip, prorector al Universitatii Ovidius: Aici vor functiona spatii de invatamant si laboratoare, destinate atat elevilor, cat si activitatilor practice. Proiectul include si spatii de cazare, precum si cantina. Ne dorim ca aceasta cladire sa devina un nucleu pentru invatamantul preuniversitar si universitar, dar si pentru colaborarea cu operatorii economici. Prin proiect au fost prevazute investitii pentru dotarea laboratoarelor. In continuare, impreuna cu partenerii economici, stabilim ce alte echipamente mai sunt necesare pentru activitatea practica. Lucrarile au inceput deja.
Lucrarile au inceput in septembrie, anul trecut. Desi contractul de finantare a fost semnat in 2023.
Cosmin Filip, prorector al Universitatii Ovidius: Au fost mai multe etape obligatorii pe care a trebuit sa le parcurgem, inclusiv obtinerea unui aviz interministerial, avand in vedere valoarea proiectului si tot ce a presupus investitia. Procedurile au durat aproape un an si jumatate, iar contractul a fost semnat in 2023.
Aspecte birocratice care au intarziat inceperea lucrarilor cu un an si jumatate. Cam toate santierele sunt la acest nivel si doar o mobilizare din partea constructorilor ar putea face ca ele sa fie predate la sfarsitul lunii iulie pentru inceperea receptiei. Aceste campusuri ar urma sa le ofere elevilor si studentilor laboratoare, ateliere, camine si stagii de practica direct in firme, dupa modelul german al invatamantului dual. Aflam asta de la un cadru didactic universitar venit sa-si prezinte oferta la targul educational organizat de universitatea constanteana.
In septembrie, noii studenti interesati sa devina meseriasi inca de pe bancile facultatii ar trebui sa intre in noul campus. Alte sapte sunt in plin santier, iar autoritatile dau asigurari ca sunt in grafic.
Dragos Pislaru, ministrul interimar al Fondurilor Europene: Discutiile politice au ajuns sa fie mai importante decat implementarea efectiva a proiectelor. S-au pierdut ani intregi doar pentru stabilirea listelor cu zeci de campusuri. Peste tot unde au existat astfel de liste au aparut intarzieri majore si dispute legate de impartirea banilor. PNRR a fost aprobat in 2021, iar contractele de finantare s-au semnat abia in 2024. Asta inseamna ca trei ani au fost pierduti doar pentru a decide cine intra pe lista si cum se distribuie fondurile.
Ani la rand, Romania a vorbit despre modernizarea scolilor ca despre o promisiune inevitabila. Pe teren insa, intre proiecte facute in graba, licitatii intarziate, santiere neterminate si bani cheltuiti fara o strategie clara, diferenta dintre ce s-a promis si ce primesc elevii ramane uriasa.
In unele locuri apar laboratoare digitale si cladiri eficiente energetic, in altele inca se improvizeaza printre pereti neterminati, instalatii montate neglijent sau scoli renovate pentru copii care nu mai exista.
In doar cateva luni, Romania trebuie sa demonstreze ca poate inchide proiectele asumate prin PNRR si ca miliardele europene investite in educatie nu au produs doar santiere si rapoarte de progres.
Pentru ca, dincolo de procente si termene, miza reala ramane aceeasi: daca acesti bani schimba cu adevarat conditiile in care invata copiii sau daca inca o generatie va ramane captiva intr-un sistem care promite modernizare, dar livreaza prea putin si prea tarziu.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Unde s-au blocat miliardele din PNRR pentru modernizarea scolilor. Multe proiecte risca sa nu fie terminate la timp
unde s-au blocat
unde s-au blocat miliardele din pnrr pentru modernizarea scolilor # multe proiecte risca sa nu fie terminate la timp