Otetul, ingredientul „minune” din casa. Trucurile pe care putini le stiu, dar care schimba complet curatenia din casa
Categoria:
divers
1
Otetul, ingredientul „minune” din casa. Trucurile pe care putini le stiu, dar care schimba complet curatenia din casa
Totusi, trebuie mare atentie, pentru ca otetul nu poate fi folosit chiar peste tot. Otetul alb poate fi excelent pentru calcar, mirosuri si depuneri usoare, dar nu este bun la toate. Afla dilutiile corecte, retete pas cu pas, timpii de contact, combinatiile sigure si suprafetele pe care nu ar trebui sa-l folosesti niciodata.
Otetul isi face treaba datorita acidului acetic. In varianta obisnuita, cea pe care o gasesti in magazine, concentratia este de aproximativ 5, iar pH-ul este destul de scazut. Asta inseamna ca este eficient mai ales acolo unde apar depuneri de calcar sau urme lasate de apa dura. De exemplu, daca vezi pete albicioase pe robinet, pe sticla sau in fierbator, otetul le poate dizolva destul de usor.
In schimb, cand vine vorba de grasime, lucrurile stau diferit. Pelicula uleioasa sau murdaria arsa nu reactioneaza la fel de bine la un acid slab. In astfel de situatii, solutiile alcaline sau detergentii obisnuiti sunt mai potriviti. Cu alte cuvinte, otetul este bun la depuneri minerale, dar nu este cea mai buna alegere pentru grasime persistenta.
O alta idee care circula des este ca otetul ar fi un dezinfectant complet. In realitate, lucrurile sunt putin mai nuantate. In laborator, s-a observat ca acidul acetic poate avea efecte antibacteriene si antifungice. Asta inseamna ca, in anumite conditii, poate reduce unele tipuri de bacterii sau fungi.
Totusi, asta nu inseamna automat ca otetul este potrivit pentru orice situatie din casa. In cazul virusurilor, rezultatele nu sunt clare: unele studii arata ca nu este suficient de eficient in anumite conditii, in timp ce altele arata efecte doar la concentratii mai mari si timp de actiune mai lung. De aceea, pentru curatenia de zi cu zi, otetul poate fi util, dar daca ai nevoie de o dezinfectare serioasa, de exemplu cand cineva este bolnav, e mai sigur sa folosesti produse dedicate, care au instructiuni clare.
Un detaliu important, dar adesea ignorat: nu toate tipurile de otet sunt la fel. Exista variante mult mai concentrate, folosite in alte scopuri, care pot irita pielea sau ochii. Acestea nu sunt potrivite pentru curatenia obisnuita din casa. Pentru uz casnic, alegerea simpla este otetul alb distilat sau variantele etichetate special pentru curatenie. Acestea sunt suficient de eficiente, dar si mai sigure daca sunt folosite corect.
Daca vrei ceva simplu si eficient, otetul alb distilat ramane varianta de baza. Este bun pentru calcar, pentru curatarea fierbatorului, a microundelor sau a suprafetelor din sticla si metal. Otetul de curatare, mai concentrat, poate ajuta la depuneri mai dificile, dar trebuie folosit cu atentie, cu manusi si aerisire buna. Otetul de mere poate fi folosit la nevoie, dar nu este cea mai practica solutie. Poate lasa urme sau chiar pete pe suprafetele deschise la culoare. In schimb, oteturile aromate sau inchise la culoare sunt mai potrivite pentru bucatarie decat pentru curatenie. Pot pata si nu ofera avantaje reale cand vine vorba de igiena.
Pentru suprafete precum faianta, blaturile laminate sau exteriorul frigiderului, o solutie simpla isi face bine treaba. Amesteci jumatate apa calda si jumatate otet alb intr-un pulverizator. Aplici pe zona, lasi sa actioneze un minut-doua, apoi stergi cu o laveta din microfibra. La final, mai treci o data cu o laveta umezita in apa curata si usuci. Daca murdaria este grasa, mai ales dupa gatit, e mai eficient sa incepi cu detergent de vase sau un degresant bland. Otetul poate veni dupa, pentru urmele ramase sau pentru miros, conform Goodhousekeeping.
Aici otetul chiar ajuta. Pentru depuneri obisnuite, amesteci o parte otet cu trei parti apa, torni in fierbator, aduci la fierbere si lasi solutia aproximativ 20 de minute. Daca depunerile sunt mai groase, poti lasa solutia sa actioneze mai mult, chiar peste noapte. Dupa aceea, golesti, clatesti bine si mai fierbi de doua ori doar apa, ca sa nu ramana miros sau gust.
E important sa faci diferenta intre curatare si igienizare. Pentru tocatoarele folosite la legume sau paine, spalarea cu apa fierbinte si detergent este suficienta. Daca materialul permite, masina de spalat vase este o varianta comoda. Pentru lemn, dupa spalare, poti sterge suprafata cu un amestec de apa si otet in proportii egale, apoi usuci bine. In schimb, dupa carne cruda, nu te baza pe otet pentru dezinfectare. In astfel de situatii, regulile de baza raman cele sigure: spalare corecta, separarea ustensilelor si, daca e nevoie, solutii dedicate.
Otetul poate ajuta mai ales ca pretratament. De exemplu, pentru urmele de transpiratie sau deodorant, amesteci doua cani de apa cu o cana de otet si lasi zona la inmuiat pana la 30 de minute. Dupa aceea, clatesti si speli normal. E bine sa testezi intai pe o zona mai putin vizibila, ca sa vezi cum reactioneaza materialul. Pentru pete vechi sau dificile, rezultatele pot fi limitate.
O metoda simpla este combinatia, in doi pasi, cu bicarbonat. Intinzi o pasta din bicarbonat si putina apa in cuptorul rece si o lasi sa actioneze mai mult timp, in functie de cat de murdar este. Dupa aceea, pulverizezi otet peste pasta si incepi sa stergi cu o laveta umeda. Reactia dintre ele ajuta la desprinderea murdariei, iar stergerea finala face diferenta.
Aici solutia este foarte simpla: o cana de apa si o lingura de otet intr-un bol rezistent la microunde. Incalzesti cateva minute, apoi lasi aburul sa actioneze. Murdaria se inmoaie, iar mirosurile se reduc. La final, stergi interiorul cu o laveta.
Otetul este util si pentru mirosuri, mai ales dupa ce ai eliminat cauza. In frigider sau congelator, poti sterge interiorul cu o solutie de apa si otet, apoi clatesti si usuci bine. Pentru aerul dintr-o camera, un bol cu otet lasat cateva ore poate ajuta la reducerea mirosurilor persistente. In microunde, aceeasi metoda cu apa si otet incalzite functioneaza si pentru mirosuri de mancare. E bine sa aerisesti cand folosesti otetul si sa etichetezi sticlele in care il diluezi. Evita sa il folosesti pe piatra naturala, lemn ceruit sau in apropierea aparatelor electronice.
In baie, otetul este util mai ales cand ai de-a face cu calcar si urme lasate de apa dura. Pentru baterii, sticla de la dus sau faianta, poti folosi un amestec simplu: jumatate apa, jumatate otet alb, pus intr-un pulverizator. Aplici pe suprafata, lasi cateva minute, apoi stergi cu o laveta din microfibra.
Daca pe usile de dus apare acea pelicula albicioasa, poti adauga si putin detergent de vase in solutie. Lasi sa actioneze mai mult, in jur de 15 minute, apoi stergi, clatesti si usuci. Uscarea conteaza mai mult decat pare: daca lasi apa sa se evapore singura, urmele reapar destul de repede.
Pentru para de dus, metoda cu punga este una dintre cele mai simple. Umpli o punga cu amestec de apa si otet, suficient cat sa acopere duzele, o fixezi in jurul capului de dus si o lasi sa actioneze. In functie de cat de mult calcar s-a depus, poate fi suficient un sfert de ora sau pana la o ora. Dupa aceea, scoti punga, stergi depunerile care s-au desprins si lasi apa calda sa curga pentru clatire. E bine sa nu lasi solutia prea mult timp, mai ales peste noapte, daca suprafata este decorativa sau sensibila.
La rosturi, otetul poate ajuta, dar nu este o solutie de folosit des. Daca murdaria este superficiala, poti aplica putin otet pe o periuta si sa freci usor. Lasi sa actioneze foarte putin, apoi clatesti bine si usuci. Problema apare cand il folosesti frecvent: acidul poate slabi in timp materialul, mai ales daca rosturile nu sunt bine protejate sau sunt deja deteriorate. De aceea, este mai potrivit ca solutie ocazionala, nu ca rutina.
Pentru depunerile de calcar din vasul de toaleta, otetul este destul de eficient. Daca exista un inel vizibil, incerci sa reduci nivelul apei cat poti, apoi torni otet astfel incat sa acopere zona afectata. Il lasi sa actioneze cateva ore sau chiar peste noapte, apoi freci cu peria si tragi apa. Pentru depuneri foarte dure, poti reveni cu o curatare mecanica usoara. Totusi, daca vrei sa dezinfectezi complet, mai ales in situatii sensibile, este mai sigur sa folosesti un produs dedicat. Otetul ajuta la curatare, dar nu inlocuieste complet solutiile dezinfectante.
Cand vine vorba de otet si bicarbonat, cel mai important lucru este ordinea. Bicarbonatul ajuta la murdaria uscata sau grasa, pentru ca are un efect usor abraziv. Otetul, in schimb, este mai eficient pe depuneri minerale. Daca le amesteci direct intr-un recipient, reactioneaza rapid si isi pierd mare parte din eficienta. In practica, functioneaza mai bine sa le folosesti pe rand: aplici intai bicarbonatul, sub forma de pasta, apoi pulverizezi otet peste el doar pentru a desprinde murdaria si a o putea sterge mai usor.
Daca vrei ca solutia cu otet sa aiba un miros mai placut, poti adauga cateva picaturi de ulei esential. Nu este nevoie de mult, cateva picaturi sunt suficiente intr-un spray. Totusi, aceste uleiuri nu schimba eficienta solutiei in ceea ce priveste curatarea sau dezinfectarea. Ele sunt doar pentru miros. In plus, pot irita pielea sau respiratia, mai ales in spatii mici sau in locuinte cu copii ori animale sensibile. De aceea, e mai bine sa le folosesti cu masura.
O regula importanta: otetul si apa oxigenata nu se pun niciodata impreuna in acelasi recipient. Combinate, pot forma o substanta iritanta, care nu este sigura pentru piele sau pentru respiratie. Daca vrei sa le folosesti in aceeasi zi, o faci separat, pe suprafete deja clatite si uscate. Si chiar si asa, este mai sigur sa alegi produse special formulate atunci cand ai nevoie de igienizare serioasa.
Cea mai des intalnita greseala este sa il folosesti pentru orice tip de murdarie. Otetul nu este solutie universala. Nu este eficient pe grasime grea si nici nu inlocuieste un dezinfectant atunci cand este nevoie de igiena stricta. In plus, exista suprafete pe care le poate deteriora, mai ales cele sensibile la acizi.
Un alt lucru ignorat este cat de mult si cat de des il folosesti. Otetul prea concentrat sau lasat prea mult timp pe anumite suprafete poate face mai mult rau decat bine. De exemplu, lasat prea mult pe metal decorativ sau pe rosturi, poate duce la deteriorare in timp. Iar variantele foarte concentrate, cum sunt cele pentru uz industrial sau horticol, nu sunt potrivite pentru curatenia din casa.
Nu combina otetul cu inalbitor pe baza de clor. Reactia poate elibera gaze toxice. La fel, nu il combina cu apa oxigenata in aceeasi sticla.
Si nici combinatia cu bicarbonat nu este o super solutie. Reactia este vizibila, dar eficienta scade tocmai pentru ca substantele se neutralizeaza.
Piatra naturala este primul exemplu: marmura, travertin sau alte materiale similare pot fi afectate usor de acizi. Otetul poate lasa urme mate sau poate deteriora suprafata, conform Consumerepports. org.
Lemnul ceruit sau nefinisat intra in aceeasi categorie. In timp, acidul poate afecta stratul protector si aspectul.
Pentru telefoane, tablete sau alte ecrane, otetul nu este o alegere potrivita. Aceste suprafete au straturi speciale care pot fi afectate. In general, se folosesc lavete moi si solutii dedicate.
Folosirea frecventa a otetului in masina de spalat sau in masina de spalat vase poate afecta garniturile si alte piese din cauciuc. Nu este o solutie buna ca rutina.
Rosturile deja degradate pot fi afectate si mai mult. Fonta clasica, care are un strat protector de ulei, poate fi si ea deteriorata de acizi. In astfel de cazuri, este mai sigur sa alegi metode de curatare mai blande, adaptate materialului.
Taguri & Cuvinte Cheie:
Otetul, ingredientul „minune” din casa. Trucurile pe care putini le stiu, dar care schimba complet curatenia din casa
otetul, ingredientul „minune”
otetul # ingredientul „minune” din casa # trucurile pe care putini le stiu